Impactul decolării premature de placentă normal inserate asupra mordibității materne și fetale

Abstract

Introducere. Decolarea prematură de placentă normal inserată (DPPNI) rămâne a fi o patologie asociată cu o morbiditate maternă și fetală înaltă, fiind cauza a 20-25% din hemoragiile antepartum și 10-20% din toate decesele perinatale. Scopul lucrării. Evaluarea impactului DPPNI în contextul complicațiilor și severității morbidității materne și fetale. Material și metode. A fost realizat un studiu retrospectiv pe un lot de 175 de femei gravide din cadrul Spitalul Clinic „Gheorghe Paladi”. Lotul de bază a fost constituit 72 de gravide cu DPPNI. Datele s-au analizat descriptiv. Rezultate. DPPNI în a înregistrat o incidența de 4,7 cazuri la 1000 de nașteri în anul 2020, cu o tendința de creștere în 2021 la 6,5 cazuri. Sarcina la pacientele cu DPPNI s-a complicat cu: iminența de avort spontan în 36% din cazuri, iminența de naștere prematură - 26%, ruperea pretravaliu a membranelor amniotice - 24% și în 4% cu: polihidroamnios, hipertensiune gestațională și preeclampsie. Sarcina s-a finalizat prin operație cezariană în 83,33% din cazuri, iar în 5,56% s-a recurs la histerectomie, cauza fiind hemoragiile masive. Cu hipoxie medie și gravă s-au născut 27,38% din nou-născuți, iar cu deces antenatal - 4,10% din cazuri. Concluzii. DPPNI are o incidență cu tendință de creștere, fiindu-i asociate prezența factorilor de risc și multiple complicații. Acesta rămâne a fi o patologie cu rezultate reproductive nefaste, care necesită o abordare promptă și profesionistă, deoarece fiecare moment valorează pentru a salva viața mamei și a fătului.

Background. Placental abruption (PA) remains a pathology associated with high maternal and fetal morbidity, accounting for 20-25% of antepartum hemorrhages and 10-20% of all perinatal deaths. Objective of the study. Evaluation of the impact of placental abruption on maternal and fetal morbidity in terms of complications and severity of the condition. Material and methods. A retrospective study was conducted on a sample of 175 pregnant women from the Gheorghe Paladi Clinical Hospital. The study group comprised 72 pregnant women with PA. Descriptive analysis was performed on the collected data. Results. AP recorded an incidence of 4.7 cases per 1000 births in 2020, with a rising trend to 6.5 cases in 2021. Pregnancies in patients with PSNIP were complicated by threatened miscarriage in 36% of cases, threatened preterm birth in 26% of cases, preterm premature rupture of membranes in 24% of cases, and polyhydramnios, gestational hypertension, and preeclampsia in 4% of cases. Delivery was completed by cesarean section in 83.33% of cases, and 5.56% required hysterectomy due to massive hemorrhage. Moderate and severe hypoxia were present in 27.38% of newborns, and antenatal deaths occurred in 4.10% of cases. Conclusion. AP shows an increasing incidence and is associated with the presence of risk factors and multiple complications. It remains a pathology with adverse reproductive outcomes, requiring prompt and professional management, as every moment counts to save the lives of both the mother and the fetus.