Introducere. În țările dezvoltate, în fiecare an, aproape 30% dintre locuitori se îmbolnăvesc datorită consumului de alimente contaminate cu microorganisme. Din acest motiv, medicii și farmaciștii atrag atentai asupra cantității, dar și calității produselor consumate și măsurilor curative și de prevenție a toxiinfecțiilor alimentare. Scopul lucrării. Studiul strategiilor tratamentului toxiinfecțiilor alimentare. Material și metode. Studiul efectuat a fost retrospectiv, observațional. Datele utilizate au fost obținute din 54 fișe medicale ale bolnavilor cu toxiinfecții alimentare din SCBI „Toma Ciorbă”. Rezultate. Diagnosticul de îndrumare a fost sindromal: gastroenterocolită acută – 21 (58,3%), gastroenterită – 6 (16,7%), enterocolită – 8 (22,2%), enterită – 1 (2,8%). În evoluția ușoară și medie a toxiinfecției alimentare s-s recomandat rehidratate orală cu ceai dulce sau soluție glucoză 5%, sau unul din soluțiile gata (Natrii chloridum 3,5 g, Kalii chloridum 2,5 g, Kalii citras 2,9 g, Glucosum 10 g) până la 2-4 litri în zi. În intoxicația severă s-a indicat terapia de detoxifiere parenterală: perfuzie i.v. cu soluție albumină 10%, soluții saline, soluție glucoză 5—10% cu insulină. Tratamentul etiologic a fost necesar numai in cazurile severe de toxiinfecție și la pacienții cu boli cronice, imunosupresați, vârstnici. Au fost administrate antibacteriene în doze uzuale, timp de 7-10 zile, cele mai folosite fiind antisepticele intestinale (57%), fluorochinolonele (23%) și sulfanilamidele (20%). Concluzii. Tratamentul toxiinfecțiilor alimentare a constat preponderent în reechilibrarea hidroelectrolitică, regim dietetic, tratament simptomatic si etiotrop.
Introduction. In developed countries, every year, around 30% of population getting sick due consuming contaminated with microorganisms food. Because of this, doctors and pharmacists start paying attention to the quantity, but also the quality of the products consumed and the curative and preventive measures of food poisoning. The purpose of the work. Study of food poisoning treatment strategies. Material and methods. The study was retrospective, observational. The data used were obtained from 54 medical records of patients with food poisoning from the Toma Ciorbă Clinical Hospital for Infectious Diseases. Results. The guiding diagnosis was syndromic: acute gastroenterocolitis – 21 (58.3%), gastroenteritis – 6 (16.7%), enterocolitis – 8 (22.2%), enteritis – 1 (2.8%). In the mild and medium evolution of food poisoning, oral rehydration with sweet tea or 5% glucose solution, or one of the ready-made solutions (Natrii chloridum 3.5 g, Kalii chloridum 2.5 g, Kalii citras 2.9 g, Glucosum 10 g) is recommended up to 2-4 liters per day. In severe intoxication, parenteral detoxification therapy was indicated: i.v. infusion with 10% albumin solution, saline solutions, 5-10% glucose solution with insulin. Etiological treatment was necessary only in severe cases of toxic infection and in patients with chronic diseases, immunosuppressed, and elderly. Antibacterials were administered in usual doses, for 7-10 days, the most used being intestinal antiseptics (57%), fluoroquinolones (23%) and sulfanilamides (20%). Conclusions. The treatment of food poisoning mainly consisted of hydroelectrolytic rebalancing, dietary regime, symptomatic and etiotropic treatment.
