Gingivita hipertrofică: incursiuni în diagnostic și management

Abstract

Introducere. Gingivita hipertrofică (GH) în contextul bolii parodontale se prezintă ca o afecțiune indusă sau neindusă de placa bacteriană și rămâne în continuare o problem actuală, cu perspectivă în vederea soluționării acesteia. Scopul lucrării. Evaluarea comparativă a două grupe de pacienți cu GH tratați prin metoda convențională și în combinație cu ozonoterapie. Material și metode. Designul studiului observațional, clinico-analitic prezentat a constat în divizarea pacienților cu GH în două grupe de cercetare: de control (74 pacienți)și de studio (74 pacienți). În grupul de control s-a administrat tratamentul convențional, iar în grupul de studiu – tratamentul convențional complementat cu metoda de ozonoterapie. Pacienții din ambele grupe au fost selectați pentru cercetare conform criteriilor de includere (vârsta ≥ 18 ani, pacienții care nu au suportat maladii sistemice condiționate obligator, lipsa resorbției osoase) și de excludere (vârsta ≥40 ani, prezența maladiilor specifice, parodontita marginal cronică). Rezultate. La pacienți s-au colectat datele anamnestice, cu efectuarea ulterioară a OPG, determinarea până la și după tratament a indicelui de igienă orală, indicilor gingivali și LDF-gramei. Indicele de igienă orală înregistrat până la tratament II-37,59 și după tratament: II8,33. Indicii gingivali au fost până la tratament: IHG-43,75; ISG-59,13; IG-0,65 și după tratament: IHG-8,31; ISG-12,25; IG-0,06. Înregistrarea LDF-gramei până la tratament a fost cifrată: IEM-1,05; M-12,63; ALF-0,27; ACF-0,11; AHF-0,19 și după tratament: IEM-1,47; M-10,45; ALF-0,38; ACF-0,27; AHF-0,35. Concluzii. La pacienții din lotul doi, tratați cu ozonoterapie, indicii de igienă orală și gingivali, cât și indicele LDF s-au modificat considerabil în comparație cu lotul întâi de control, ceea ce denotă eficacitatea metodelor de tratament administrate în regim combinat.

Background. Hypertrophic gingivitis (HG) in the context of periodontal disease presents as a plaque-induced or non-plaque-induced condition and remains an actual and perspective problem. Objective of the study. Comparative evaluation of 2 groups of HG patients treated by the conventional method alone and in combination with ozone therapy. Material and methods. The design of this observational, clinical-analytical study consisted in dividing patients with HG into 2 research groups: for control (74 patients) and for study (74 patients). In the control group, the conventional treatment was administered, and in the study group – the conventional treatment combined with ozone therapy. Patients from both groups were selected for researches according to the inclusion (age ≥ 18 years, patients without mandatory conditioned systemic diseases, lack of bone resorption) and exclusion (age ≥ 40 years, presence of specific diseases, chronic marginal periodontitis) criteria. Results. In patients, the anamnestic data were collected, with the subsequent performance of OPG, the determination of the oral hygiene index, gingival indices and LDF-grambefore and after the treatment. Oral hygiene index recorded before the treatment II-37.59 and after the treatment: II-8.33. The gingival indices were until the treatment: IHG-43.75; ISG-59.13; IG-0.65 and after the treatment: IHG-8.31; ISG12.25; GI-0.06. LDF-gram recording before the treatment accounted: IEM-1.05; M-12.63; ALF-0.27; ACF-0.11; AHF0.19 and after the treatment: IEM-1.47; M-10.45; ALF-0.38; ACF-0.27; AHF-0.35.Conclusions. In the second research group of patients, treated in combination with ozone therapy, the oral and gingival hygiene indices, as well as the LDF index, were improved considerably, as compared to the 1st control group, which indicates the effectiveness of the combined treatment options.