Oportunități ale tehnologiilor didactice universitare de formare a empatiei profesionale la mediciniști

Abstract

Introducere. Articolul a explorat oportunitățile tehnologiilor didactice universitare în formarea empatiei profesionale a mediciniștilor. Aceste tehnologii au oferit experiențe realiste și interactive, dezvoltând abilitățile de comunicare empatică și permițând practica într-un mediu sigur. Scopul lucrării. Articolul a urmărit să ofere o perspectivă cuprinzătoare asupra oportunităților, avantajelor și limitărilor utilizării tehnologiilor didactice în acest context, contribuind la înțelegerea importanței acestor instrumente în educația medicală și la promovarea unei abordări empatice în practica medicală. Materialele și Metode. Materialele și metodele utilizate în formarea empatiei medicale prin intermediul tehnologiilor didactice includ: studii de caz interactive, chestionarul standardizat Scala Jefferson de Empatie Medicală. Aceste instrumente de evaluare au măsurat schimbările în empatia studenților și eficacitatea formării lor și au oferit mediciniștilor oportunități inovatoare de a dezvolta și exersa abilitățile de comunicare empatică într-un mediu controlat și adaptat nevoilor lor. Rezultate. Integrarea tehnologiilor didactice în procesul de formare a empatiei medicale au generat o serie de rezultate ce pot influența în mod semnificativ mediciniștii, oferind oportunități deosebite în dezvoltarea abilităților de comunicare empatică și construirea unei relații autentice cu pacienții. Concluzii. Utilizarea tehnologiilor didactice universitare în formarea empatiei profesionale a mediciniștilor a prezentat o serie de oportunități valoroase. Aceste tehnologii au sporit nivelul de empatie, au îmbunătățit abilitățile de comunicare empatică, au crescut încrederea și autonomia, precum și au îmbunătățit performanța clinică a studenților.

Background. The article explored the opportunities of university educational technologies in fostering medical empathy among medical students. These technologies have provided realistic and interactive experiences, developing empathic communication skills and allowing practice in a safe environment. Objective of the study. The article aimed to provide a comprehensive perspective on the opportunities, advantages, and limitations of using educational technologies in this context, contributing to the understanding of the importance of these tools in medical education and promoting an empathic and sensitive approach in medical practice. Material and methods. The materials and methods used in the formation of medical empathy through educational technologies include: interactive case studies and the standardized Jefferson Scale of Medical Empathy questionnaire. These assessment tools measured changes in students’ empathy and the effectiveness of their training, offering innovative opportunities for medical students to develop and practice empathic communication skills in a controlled and tailored environment. Results. The integration of educational technologies in the process of developing medical empathy generated a series of results that can significantly influence medical students. The adoption of educational technologies in the formation of medical empathy has provided exceptional opportunities in developing empathic communication skills and building an authentic relationships with patients. Conclusions. The use of university educational technologies in fostering medical empathy among medical students has presented a series of valuable opportunities. These technologies have increased the level of empathy, improved empathic communication skills, enhanced confidence and autonomy, and improved students’ clinical performance.