Tratamentul chirurgical minim invaziv al piciorului diabetic

Abstract

Scopul lucrării. Piciorul diabetic este o complicație cronică a diabetului zaharat și una din indicațiile majore ale amputaţiilor de membre inferioare, care se soldează cu o spitalizare de lungă durată, costuri suplimentare de tratament şi o recuperare de lungă durată. Scopul este determinarea rolului diagnosticului precoce în prevenirea apariţiei piciorului diabetic și analiza rezultatelor aplicării metodelor miniminvazive de tratament. Materiale şi metode. Studiul include 450 pacienți tratați în secţia de Chirurgie septică a IMSP SCM ,,Sfîntul Arhanghel Mihail” în perioada anilor 2006 – 2016. La toți pacienții s-a efectuat profilul glicemic, doppler-duplex sonografia, în 20 cazuri diagnosticul a fost completat cu CT angiografie. Pacienții au fost tratați prin metode endovasculare și chirurgicale minim invazive. Rezultate. Au fost efectuate amputații proximale – 24 (5,33 %); amputații Shopar – 16 (3,55 %); amputații Lisfranc – 12 (2,66 %); amputații distale – 150 (33,34 %), din care la 20 pacienți primar s-a efectuat recanalizare arterială endovasculară; deschiderea și drenarea flegmoanelor – 72 (16,0 %); necrectomii seriate – 176 (39,12 %). Din cauza sepsisului sever 270 (62 %) pacienți au necesitat intervenții repetate. Alte complicații nu s-au înregistrat. Concluzii. Eficacitatea tratamentului în piciorul diabetic este datorat implementării metodelor moderne de diagnostic, efectuarea primară a intervenţiilor endovasculare în cazurile posibile, temporizării momentului operator pentru delimitarea proceselor necrotice și efectuarea amputaţiilor minim invazive cu evitarea amputaţiilor invalidante.

Aim of study. Diabetic foot is a chronic complication of diabetes and one of the major indications for amputations of the lower limbs, which results in a long-term hospitalization, additional treatment costs and a long recovery. The aim is determining the role of early diagnosis in preventing the occurrence of diabetic foot and analyzing the results of applying minimally invasive treatment methods. Materials and methods. The study includes 450 patients treated in the Septic Surgery Department of ,,Saint Archangel Michael" hospital during the period 2006 - 2016. In all patients a glycemic profile was performed, doppler-duplex sonography, and in 20 cases diagnosis was completed with CT-angiography. Patients were treated by endovascular and minimally invasive surgical methods. Results. Proximal amputations were performed in 24 (5.33%) cases; Shopar amputations - 16 (3.55%) cases; Lisfranc amputations - 12 (2.66%) cases; distal amputations - 150 (33.34%) cases, of which 20 patients primary underwent endovascular arterial recanalization; opening and drainage of phlegmon - 72 (16.0%); serial necrectomies - 176 (39.12%). Due to severe sepsis in 270 (62%) patients were performed repeated surgeries. Other complications were not recorded. Conclusions. The effectiveness of the treatment in the diabetic foot is due to the implementation of modern diagnostic methods, the primary performance of endovascular interventions in possible cases, the timing of the operative moment for the delimitation of necrotic processes, and the performance of minimally invasive amputations with the avoidance of disabling amputations.