Hemoperitoneumul în traumatismul abdominal închis - opțiuni diagnostice și medico-chirurgicale

Abstract

Scopul lucrării. Abordarea pacientului cu traumatism abdominal inchis(TAI) confruntă chirurgul cu două dileme majore: stabilirea rapidă a diagnosticului si conduita terapeutică. Prezența în traumatismele abdominale închise a lichidului liber intraabdominal reprezintă criteriul de bază, uneori și unicul semn de leziune a organelor intraperitoneale. Scopul lucrării este evaluarea rezultatelor tratamentului pacienților cu TAI și hemoperitoneu. Materiale și metode. Studiul include 49 pacienți cu TAI tratați în perioada 2021-2023. Prezența lichidului liber a fost stabilit prin USG și TC. Vârsta a variat 18-82 ani, cu media 39,3±6,8 ani. Raport b/f – 38/11. Mecanismele traumatismelor au fost diverse. Traumatism asociat - 46,9% cazuri. Rezultate. Pacienții în cunoștință, hemodinamic stabili, în lipsa hemoragiei active și peritonitei, lichid liber <500 ml conform USG și TC, au fost supuși tratamentului conservativ cu evaluare dinamică - 22 pacienți cu leziuni ale organelor parenchimatoase. Inconștiența, hemodinamica instabilă, volum lichidian >1000 ml, cât și <1000 ml cu creșterea ulterioară a volumului lichidian au servit drept criterii pentru laparoscopie diagnostică - 4 pacienți. Indicații pentru laparotomie au fost: eșecul hemostazei laparoscopice - 3 bolnavi și prezența peritonitei și instabilitatea hematoamelor retroperitoneale confirmate clinic și instrumental în 23 cazuri. Letalitatea a constituit 14,3%, cu excepția pacienților tratați non-operator, cauzele fiind șocul hemoragic gr. II-III(7,6%), traumatic(2,1%), complicațiile septice(4,1%) și TCC(2,1%). Concluzii. Elementele cheie ce determină tactica chirurgicală în TAI cu hemoperitoneu sunt – activitatea hemoragiei și volumul lichidului evaluat în dinamică. Diferențierea tacticilor de diagnostic și tratament cu implementarea tehnologiilor miniinvazive în hemoperitoneul traumatic permite reducerea considerabilă a letalității, complicațiilor și laparotomiilor neargumentate.

Aim of study. The approach to the patient with closed abdominal trauma (CAT) confronts the surgeon with two major dilemmas: the rapid establishment of the diagnosis and the therapeutic attitude. In closed abdominal trauma, the presence of free intra-abdominal fluid is the basic criterion, sometimes the only sign of injury to the intraperitoneal organs. The aim is evaluation of treatment outcomes of patients with CAT and hemoperitoneum. Materials and methods. The study includes 49 patients with CAT treated during 2021-2023. The presence of free fluid was established by USG and CT. The age ranged from 18 to 82 years, with a mean of 39.3±6.8 years. Ratio m/f – 38/11. The mechanisms of trauma were diverse. Associated trauma - 46.9% of cases. Results. Conscious, hemodynamically stable patients, in the absence of active hemorrhage and peritonitis, free fluid <500 ml according to USG and CT, underwent conservative treatment with dynamic evaluation - 22 patients with lesions of parenchymal organs. Unconsciousness, unstable hemodynamics, fluid volume >1000 ml, as well as <1000 ml with subsequent increase in fluid volume served as criteria for diagnostic laparoscopy - 4 patients. Indications for laparotomy were: failure of laparoscopic hemostasis - 3 patients and the presence of peritonitis and instability of retroperitoneal hematomas confirmed clinically and instrumentally in 23 cases. The lethality was 14.3%, with the exception of patients treated non-operatively, the causes being hemorrhagic shock gr. IIIII(7.6%), traumatic(2.1%), septic complications(4.1%) and TCC(2.1%). Conclusions. The key elements that determine the surgical tactics in CAT with hemoperitoneum are – the activity of the hemorrhage and the fluid volume evaluated dynamically. The differentiation of diagnostic and treatment tactics with the implementation of miniinvasive technologies in traumatic hemoperitoneum allows the considerable reduction of lethality, complications and unproven laparotomies.