Introducere. Bronhopneumopatia obstructive cronică (BPOC) este o
cauză majoră de morbiditate, mortalitate și de utilizare a asistenței
medicale la nivel mondial [1]. În Republica Moldova în anul 2017 cu codul
J 44 au fost înregistrate 138,9 cazuri de BPOC la 10.000 populație adultă
[2]. Înțelegerea stării actuale a terapiei medicamentoase și a rolului îngrijirii
farmaceutice este esențială pentru managementul BPOC.
Scopul lucrării. Aprecierea factorilor de risc, a semnelor clinice,
precum și a asistenței farmaceutice a BPOC.
Material și metode. S-a efectuat o selectare și analiză a surselor
bibliografice din baza de date PubMed și din revistele de specialitate
referitor la etiopatogenia, simptomatologia și asistența farmaceutică a
BPOC.
Rezultate. În cadrul etiopatogeniei BPOC există mulți factori de risc
exogeni și endogeni, precum infecția respiratorie virală și bacteriană,
dezechilibrul în sistemul oxidant–antioxidant, poluanții și substanțele toxice,
factorii genetici și alții care reduc toleranța mucoasei bronhiilor față de
verigele patogene ai mediului ambiant. Reieșind din rezultatele studiilor
clinice efectuate de mai mulți cercetători, s-a constatat că simptomele cel
mai frecvent înregistrate la pacienții cu BPOC sunt: oboseală (31%), edemul
membrelor inferioare (23%), constricție în torace (22%), pierderi în greutate
(16%), temperatură subfebrilă (8%) și alte simptome cu rata mică, precum
anxietate și cianoză etc. Grupele de preparate de bază utilizate la bolnavii cu
BPOC spitalizați constituie: bronhodilatatoarele, preparatele hormonale și
tratamentul antibacterian. A fost efectuat un studiu de către farmaciști care
a inclus 49 de pacienți internați în spital din cauza exacerbării BPOC. Au fost evaluate: calitatea vieții și complianța la tratament la 30 de zile după
externarea din spital. Rata complianței la terapie a constituit doar 67%. Lipsa
tratamentului sistematic este principalul factor de risc pentru exacerbările
BPOC și rata sporită de spitalizare.
Concluzii: Datele recente au constatat că farmaciștii și serviciile de
îngrijire farmaceutică au un impact pozitiv asupra rezultatelor terapiei
prin includerea lor în echipa de tratament și managementul BPOC care
contribuie la creșterea complianței la tratament și la ameliorarea
rezultatelor și eficienței tratamentului.
Introduction. Chronic obstructive pulmonary disease (COPD) is a
major cause of morbidity, mortality and healthcare load worldwide [1].
In the Republic of Moldova in 2017, with disease code J 44, 138.9 cases
of COPD per 10,000 adult population were registered [2].
Understanding the current state of drug therapy and the role of
pharmaceutical care is critical for the management of COPD.
Aim of the study. Assessment of risk factors, clinical signs, as well as
of pharmaceutical assistance of COPD.
Material and methods. A selection and analysis of bibliographic sources from the PubMed database and from specialized journals
regarding the etiopathogenesis, symptomatology and pharmaceutical
assistance of COPD was carried out.
Results. In the etiopathogenesis of COPD, there are many exogenous
and endogenous risk factors, such as viral and bacterial respiratory
infection, imbalance in the oxidant-antioxidant system, pollutants and
toxic substances, genetic factors and others that reduce the tolerance of
the bronchial mucosa to the pathogenic influence of the environment.
Based on the results of clinical studies conducted by several researchers,
it was found that the most frequently recorded symptoms in COPD
patients are: fatigue (31%), edema of the lower limbs (23%), chest
constriction (22%), weight loss (16%), low-grade fever (8%) and other
low-rate symptoms such as anxiety and cyanosis, etc. The groups of basic
preparations used in hospitalized COPD patients are: bronchodilators,
hormonal preparations and antibacterial drugs. A study was conducted
by pharmacists that included 49 patients admitted to hospital due to
COPD exacerbation. Quality of life and treatment compliance 30 days
after hospital discharge were assessed. The rate of compliance to therapy
was only 67%. Lack of systematic treatment is the main risk factor for
COPD exacerbations and increased hospitalization rate.
Conclusions. Recent data have found that pharmacists and
pharmaceutical care services have a positive impact on therapy
outcomes by including them in the COPD treatment and management
team contributing to increased treatment compliance and improved
treatment outcomes and effectiveness.
