Asistența farmaceutică a BPOC la adulți

Abstract

Introducere. Bronhopneumopatia obstructive cronică (BPOC) este o cauză majoră de morbiditate, mortalitate și de utilizare a asistenței medicale la nivel mondial [1]. În Republica Moldova în anul 2017 cu codul J 44 au fost înregistrate 138,9 cazuri de BPOC la 10.000 populație adultă [2]. Înțelegerea stării actuale a terapiei medicamentoase și a rolului îngrijirii farmaceutice este esențială pentru managementul BPOC. Scopul lucrării. Aprecierea factorilor de risc, a semnelor clinice, precum și a asistenței farmaceutice a BPOC. Material și metode. S-a efectuat o selectare și analiză a surselor bibliografice din baza de date PubMed și din revistele de specialitate referitor la etiopatogenia, simptomatologia și asistența farmaceutică a BPOC. Rezultate. În cadrul etiopatogeniei BPOC există mulți factori de risc exogeni și endogeni, precum infecția respiratorie virală și bacteriană, dezechilibrul în sistemul oxidant–antioxidant, poluanții și substanțele toxice, factorii genetici și alții care reduc toleranța mucoasei bronhiilor față de verigele patogene ai mediului ambiant. Reieșind din rezultatele studiilor clinice efectuate de mai mulți cercetători, s-a constatat că simptomele cel mai frecvent înregistrate la pacienții cu BPOC sunt: oboseală (31%), edemul membrelor inferioare (23%), constricție în torace (22%), pierderi în greutate (16%), temperatură subfebrilă (8%) și alte simptome cu rata mică, precum anxietate și cianoză etc. Grupele de preparate de bază utilizate la bolnavii cu BPOC spitalizați constituie: bronhodilatatoarele, preparatele hormonale și tratamentul antibacterian. A fost efectuat un studiu de către farmaciști care a inclus 49 de pacienți internați în spital din cauza exacerbării BPOC. Au fost evaluate: calitatea vieții și complianța la tratament la 30 de zile după externarea din spital. Rata complianței la terapie a constituit doar 67%. Lipsa tratamentului sistematic este principalul factor de risc pentru exacerbările BPOC și rata sporită de spitalizare. Concluzii: Datele recente au constatat că farmaciștii și serviciile de îngrijire farmaceutică au un impact pozitiv asupra rezultatelor terapiei prin includerea lor în echipa de tratament și managementul BPOC care contribuie la creșterea complianței la tratament și la ameliorarea rezultatelor și eficienței tratamentului.

Introduction. Chronic obstructive pulmonary disease (COPD) is a major cause of morbidity, mortality and healthcare load worldwide [1]. In the Republic of Moldova in 2017, with disease code J 44, 138.9 cases of COPD per 10,000 adult population were registered [2]. Understanding the current state of drug therapy and the role of pharmaceutical care is critical for the management of COPD. Aim of the study. Assessment of risk factors, clinical signs, as well as of pharmaceutical assistance of COPD. Material and methods. A selection and analysis of bibliographic sources from the PubMed database and from specialized journals regarding the etiopathogenesis, symptomatology and pharmaceutical assistance of COPD was carried out. Results. In the etiopathogenesis of COPD, there are many exogenous and endogenous risk factors, such as viral and bacterial respiratory infection, imbalance in the oxidant-antioxidant system, pollutants and toxic substances, genetic factors and others that reduce the tolerance of the bronchial mucosa to the pathogenic influence of the environment. Based on the results of clinical studies conducted by several researchers, it was found that the most frequently recorded symptoms in COPD patients are: fatigue (31%), edema of the lower limbs (23%), chest constriction (22%), weight loss (16%), low-grade fever (8%) and other low-rate symptoms such as anxiety and cyanosis, etc. The groups of basic preparations used in hospitalized COPD patients are: bronchodilators, hormonal preparations and antibacterial drugs. A study was conducted by pharmacists that included 49 patients admitted to hospital due to COPD exacerbation. Quality of life and treatment compliance 30 days after hospital discharge were assessed. The rate of compliance to therapy was only 67%. Lack of systematic treatment is the main risk factor for COPD exacerbations and increased hospitalization rate. Conclusions. Recent data have found that pharmacists and pharmaceutical care services have a positive impact on therapy outcomes by including them in the COPD treatment and management team contributing to increased treatment compliance and improved treatment outcomes and effectiveness.