Rational use of antibacterials in pleural empyema

Abstract

Introduction. Pleural empyema remains a significant cause of morbidity and mortality globally. The rising incidence of this complex pathology necessitates an evaluation of diagnostic methods, surgical treatment, and antibiotic therapy strategies. Material and methods. We selected and analyzed 50 observation records of patients with pleural empyema admitted to the thoracic surgical ward at Timofei Mosneaga Republican Clinical Hospital. A literature review was conducted to elucidate the rationale behind the administration of antibacterial treatment. Results. Bacteriological examination of the pleural fluid revealed the presence of pathogenic flora, predominantly gram-negative (15 cases) - P. aeruginosa, Acinetobacter, K. pneumoniae, E. aerogenes, S. marcescens, Corrynebacterium, P. mirabilis, and in 5 cases, a polymicrobial etiology was observed. Evaluation of microbial susceptibility allowed for a rational choice of antibacterial treatment. Beta-lactam antibiotics were most frequently administered, either in monotherapy or in combination. Other groups of antibacterials administered included fluoroquinolones, aminoglycosides, macrolides, polymyxins, nitroimidazole derivatives, and glycopeptides. Conclusions. Effective and harmless antibacterial treatment can only be achieved by identifying the causative pathogens and their antimicrobial susceptibility, ensuring adequate concentrations in the pleural space, determining the routes of administration, the duration of therapy, and the rational combination of antimicrobials.

Introducere. Empiemul pleural continuă să fie o cauză importantă de morbiditate și de mortalitate în lume, iar creșterea incidenței acestei patologii complexe necesită o evaluare a metodelor de diagnostic, de tratament chirurgical și a strategiilor de antibioterapie. Material și metode. Au fost selectate și analizate 50 de fișe de observație ale pacienților cu empiem pleural internați în Secția chirurgie toracică a IMSP SCR ,,Timofei Mosneaga”. Pentru elucidarea raționalității administrării tratamentului antibacterian a fost efectuat review-ul literaturii. Rezultate. Examenul bacteriologic al lichidului pleural a permis depistarea florei patogene, preponderent floră gramnegativă (15 cazuri) - P. aeruginosa, Acinetobacter spp., K. pneumoniae, E. aerogenes-, S. marcescens, Corrynebacterium spp., P. mirabilis, iar în cinci cazuri – de etiologie polimicrobiană. Evaluarea sensibilității microorganismelor la antimicrobiene a permis alegerea rațională a tratamentului antibacterian. Cel mai frecvent, în monoterapie sau în combinație, au fost administrate antibioticele beta-lactamice. De asemenea au fost administrate antibacteriene din următoarele grupe: fluorochinolone, aminoglicozide, macrolide, polimixine, derivați de nitroimidazol, glicopeptide. Concluzii. Tratamentul antibacterian eficient și inofensiv în emfizemul pleural poate fi realizat doar prin stabilirea agenților patogeni etiologici și a sensibilității lor la preparatele antimicrobiene, asigurarea unor concentrații adecvate în spațiul pleural, determinarea căilor de administrare, duratei curei de tratament, asocierea rațională de antimicrobiene.