Particularitățile culturii organizaţionale în instituțiile medico-sanitare publice spitalicești din Republica Moldova: Rezumatul tezei de doctor în științe medicale: 331.03 - Medicină socială și management

Abstract

Actualitatea temei de cercetare. Strategia națională de sănătate „Sănătatea 2030”, „trasează traiectoria de dezvoltare și reformare a sectorului de sănătate” și este orientată spre „realizarea unor transformări structurale, care să îmbunătățească sănătatea publică, eficiența și reziliența sistemului de sănătate”, inclusiv a instituțiilor din sectorul spitalicesc [23]. Aceste instituții reprezintă organizații foarte complexe, care au de îndeplinit o varietate de funcții și sarcini orientate spre atingerea obiectivului principal, cel de acordare a serviciilor medicale calitative populației [12]. Diverse după natura lor, aflându-se într-un proces continuu de schimbare, aceste organizații au de soluționat multiple probleme care apar în mediul său intern ca urmare a schimbărilor şi presiunilor, tot mai mari, din partea factorilor mediului extern. Soluții viabile pentru aceste probleme pot fi oferite doar de un management eficient [2]. Problemele actuale ale sectorului spitalicesc, cum ar fi: gradul înalt de fragmentare, ineficiența tehnică și financiară, insuficiența echipamentului medical modern, starea nesatisfăcătoare a clădirilor, insuficiența de angajați, incapacitatea acestuia de a răspunde cererii pacienților etc., constituie o provocare majoră pentru factorii de decizie politică [23]. „Luând în considerare că spitalele consumă mai mult de 50% din totalul resurselor alocate pentru medicină și reprezintă o unități importante ale sistemului, performanța acestora este esențială nu numai pentru eficiența sistemului de sănătate, dar și pentru dezvoltarea socială și economică a țării” [15]. [...]