Alfabetizarea în sănătate a persoanelor cu diabet zaharat tip 2

Abstract

Scopul: Evaluarea alfabetizării în domeniul sănătății la persoanele diabet zaharat tip 2, pentru elaborarea unui set de recomandări de îmbunătățire a cunoștințelor pacienților. Obiectivele: Analiza studiilor și practicilor internaționale privind alfabetizarea în domeniul sănătății la persoanele cu diabet zaharat tip 2; evaluarea alfabetizării în domeniul sănătății la persoanele cu diabet zaharat tip 2 prin aplicarea chestionarului HLQ; evaluarea opiniei factorilor de decizie din domeniul sănătății despre politicile și strategiile orientate spre creșterea nivelului de alfabetizare în domeniul sănătății a persoanelor cu DZ 2; elaborarea unor recomandări privind îmbunătățirea alfabetizării în domeniul sănătății la persoanele cu diabet zaharat tip 2. Material și metode: Studiul efectuat a fost unul transversal, de tip mixt (cantitativ și calitativ). Pentru evaluarea componentei cantitative a fost utilizat Health Literacy Questionnaire (HLQ) elaborat de profesorul Richard Osborne de la Swinburne University of Technology, Center for Global Health and Equity. Pentru selecție a fost folosită metoda consecutivă de recrutare a 490 persoane cu diabet zaharat tip 2, care s-au adresat pentru servicii medicale în cadrul instituțiilor de asistență medicală primară, specializată de ambulator și spitalicească. Chestionarea a fost efectuată utilizând metoda „față în față”. Componenta calitativă a studiului a fost reprezentată de 8 interviuri în profunzime cu medici de familie, medici endocrinologi, reprezentanții Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, organizațiilor neguvernamentale și Ministerului Sănătății. Metodele studiului: epidemiologică, analitică, sociologică, statistică. Rezultate obținute: Vârsta medie a pacienților incluși în studiu a fost de 59,99±8,83 ani, 50,2% dintre aceștia aveau sub 60 de ani, iar femeile au reprezentat 59,2 % din numărul total de persoane. Chestionarele au fost colectate în 63,1% dintre cazuri în incinta instituțiilor ce prestează servicii de ambulator. În 28% dintre cazuri participanții la studiu au avut studii superioare, iar în 46,3% – studii medii neprofesionale, restul 25,7% având doar studii gimnaziale sau liceale. Persoanele angajate în câmpul muncii au fost doar în 36,1% dintre cazuri, 49,2% fiind pensionari. Analiza efectuată a permis evidențierea punctelor forte prin acumularea punctajului maxim la Scala 1 „Sentimentul de a fi înțeles și sprijinit de către furnizorii de servicii medicale” 3,17±0,35 (IC 95% [3,14-3,20], Scala 4 „Sprijin social pentru sănătate” 3,04±0,53 (IC 95% [3,00-3,1], Scala 6 „Abilitatea de a se implica activ cu profesioniștii din domeniul sănătății” 3,92±0,57 (IC 95% [3,87-3,97], Scala 7 „Navigarea în sistemul de sănătate” 3,43±0,76 (IC 95% [3,37-3,5] și Scala 9 „Înțelegerea informațiilor despre sănătate suficient de bine pentru a ști ce să faci” 3,44±0,8 (IC 95% [3,37-3,51]. Cercetarea, de asemenea, a identificat necesitățile majore care necesită fortificare, acestea fiind reprezentate de Scala 2 „Având suficiente informații pentru gestionarea sănătății” 2,71±0,44 (IC 95% [2,65-2,75], Scala 3 „Gestionarea activă a sănătății” 2,82±0,47 (IC 95% [2,78-2,86], Scala 5 „Evaluarea informațiilor despre sănătate” 2,72±0,54 (IC 95% [2,67-2,77], Scala 8 „Capacitatea de a găsi informații bune despre sănătate” 3,37±0,74 (IC 95% [3,37-3,51]. Diferențe standardizate au fost 8 observate pentru mai multe scale HLQ în funcție de sex, nivelul de educație, statutul profesional, durata diabetului și nivelul de HbA1c. Concluzii: Pentru persoanele cu diabet zaharat tip 2, alfabetizarea în sănătate reprezintă o parte esențială a gestionării bolii. Datele obținute au permis identificarea necesităților majore de educație în sănătate, cum sunt: volumul insuficient de informații despre sănătate necesare pentru gestionarea activă a sănătății, capacitățile reduse de evaluare a calității informațiilor și abilitatea limitată de a găsi informații veridice despre sănătate. Studiul prezentat a determinat unele diferențe pe scalele HLQ în funcție de statutul socio-demografic și clinic al pacientului. În temeiul datelor obținute, câteva recomandări ar fi: elaborarea unei strategii și politici naționale pentru îmbunătățirea alfabetizării în domeniul sănătății a populației generale, cu accent pe persoanele cu boli cronice netransmisibile; elaborarea și lansarea materialelor informative cu accent pe metodele de prevenție a diabetului zaharat; organizarea campaniilor de informare permanentă a populației cu privire la metodele de prevenție și conduită în cazul depistării diabetului zaharat.