Abstract:
Scopul: Identificarea percepției educației medicale continue pe timp de urgență în sănătate
publică pentru elaborarea recomandărilor de fortificare a procesului de instruire.
Obiectivele cercetării: Studierea literaturii la nivel național și internațional referitor la
organizarea procesului de educație medicală continuă a medicilor pe timp de urgență în sănătate
publică; identificarea percepției medicilor privind organizarea și derularea procesului de educație
medicală continuă (EMC) pe timp de urgență în sănătate publică (USP); elucidarea viziunii
managerilor de instituții privind educația medicală continuă pe timp de urgență în sănătate
publică; elaborarea recomandărilor privind fortificarea procesului de educație medicală continuă
pentru o eventuală urgență în sănătate publică.
Materiale și metode: Tipul studiului: descriptiv, transversal, mixt. În partea cantitativă a
fost realizat un sondaj în Google Forms, prin care s-au colectat date cu privire la percepția EMC
pe timp de USP a 435 de medici din Republica Moldova, indiferent de instituția medicală în care
activează, amplasare geografică, profil de activitate, vârstă, experiență în domeniu, categorie.
Studiul calitativ a fost efectuat în baza interviului în profunzime (n=8), cu ajutorul ghidului de
interviu în profunzime, având drept populație țintă managerii instituțiilor medicale.
Rezultate obținute: Experiența profesională a majorității participanților în studiu a
constituit între 6-15 ani (24,8%) și peste 16 ani (66%), fapt ce permite a concluziona că
răspunsurile obținute în lucrare sunt bazate pe experiența îndelungată a medicilor în domeniul
educației medicale continue, iar concluziile vor fi utile din punct de vedere practic. Majoritatea
respondenților din studiu sunt cu grad de calificare, dintre care cel superior prevalează (65,1%).
Cei mai mulți respondenți care au participat în cadrul acestui studiu au fost din profilul terapeutic
(78,9%) și un număr mai mic din cel chirurgical (21,1%).
Respondenții au răspuns că educația medicală continuă în regim on-line a fost mai
accesibilă din punct de vedere financiar, afirmația fiind susținută de majoritatea respondenților
cu o pondere de 45,5% (acord total). Într-adevăr evitarea deplasării la distanțe mari, lipsa taxelor
de cazare, dar și alte cheltuieli aferente deplasării medicilor pentru desfășurarea educației
medicale continue în perioada pandemică au fost principalele argumente privind accesibilitatea
acestei forme de educație. Medicii participanți la studiu au manifestat acord total în 35,6% în
privința procesului de adaptare la noile condiții de realizare a educației medicale continue. Era
tehnologizării își lasă amprenta și în domeniul pe care ne-am focusat, astfel majoritatea
medicilor puteau accesa studiile on-line de pe orice dispozitiv electronic (calculator, notebook,
telefon, tabletă) și din orice colț al țării sau de peste hotare, fiind necesară doar conexiune la
internet. Majoritatea respondenților au identificat drept aspecte negative evidențiate în timpul
educației medicale continue în regim cu prezență fizică sunt: cheltuielile financiare – 77,7%;
accesul la informație – 26,4%; satisfacția personală – 10,3%; calitatea – 5,5%. Aspectele
negative evidențiate în timpul educației medicale continue în regim on-line sunt: calitatea – 49%,
accesul – 33,1% și satisfacția personală – 44,4%. În cercetarea calitativă se confirmă că, pentru fiecare tip de desfășurare a EMC, există laturi negative atât pentru componenta on-line, cât și
pentru cea cu prezență fizică, dar „combinarea reușită a lor va facilita accesul, calitatea va
deveni superioară, în schimb se vor reduce considerabil cheltuielile financiare”, ceea ce va duce
la schimbări semnificative pentru ameliorarea procesului de instruire.
Concluzii: Majoritatea respondenților au perceput procesul de EMC în regim on-line în
perioada de pandemie ca fiind mai accesibil din punct de vedere financiar și o metodă care oferă
avantaje de timp față de modul clasic cu prezență fizică. Principalele elemente negative ale EMC
on-line identificate în studiu sunt: percepția calității de către medici a asimilării cunoștințelor
predate și satisfacția privind volumul de cunoștințe obținut. Principalele laturi negative în EMC
în regim clasic cu prezență fizică determinate în studiu au fost: cheltuielile financiare și accesul
geografic. Majoritatea respondenților au pledat pentru regimul mixt de realizare a EMC, urmat
de optarea în favoarea regimului on-line și doar un număr redus de respondenți și-au manifestat
susținerea pentru regimul clasic cu prezență fizică.