Percepția educației medicale continue pe timp de urgență în sănătate publică

Abstract

Scopul: Identificarea percepției educației medicale continue pe timp de urgență în sănătate publică pentru elaborarea recomandărilor de fortificare a procesului de instruire. Obiectivele cercetării: Studierea literaturii la nivel național și internațional referitor la organizarea procesului de educație medicală continuă a medicilor pe timp de urgență în sănătate publică; identificarea percepției medicilor privind organizarea și derularea procesului de educație medicală continuă (EMC) pe timp de urgență în sănătate publică (USP); elucidarea viziunii managerilor de instituții privind educația medicală continuă pe timp de urgență în sănătate publică; elaborarea recomandărilor privind fortificarea procesului de educație medicală continuă pentru o eventuală urgență în sănătate publică. Materiale și metode: Tipul studiului: descriptiv, transversal, mixt. În partea cantitativă a fost realizat un sondaj în Google Forms, prin care s-au colectat date cu privire la percepția EMC pe timp de USP a 435 de medici din Republica Moldova, indiferent de instituția medicală în care activează, amplasare geografică, profil de activitate, vârstă, experiență în domeniu, categorie. Studiul calitativ a fost efectuat în baza interviului în profunzime (n=8), cu ajutorul ghidului de interviu în profunzime, având drept populație țintă managerii instituțiilor medicale. Rezultate obținute: Experiența profesională a majorității participanților în studiu a constituit între 6-15 ani (24,8%) și peste 16 ani (66%), fapt ce permite a concluziona că răspunsurile obținute în lucrare sunt bazate pe experiența îndelungată a medicilor în domeniul educației medicale continue, iar concluziile vor fi utile din punct de vedere practic. Majoritatea respondenților din studiu sunt cu grad de calificare, dintre care cel superior prevalează (65,1%). Cei mai mulți respondenți care au participat în cadrul acestui studiu au fost din profilul terapeutic (78,9%) și un număr mai mic din cel chirurgical (21,1%). Respondenții au răspuns că educația medicală continuă în regim on-line a fost mai accesibilă din punct de vedere financiar, afirmația fiind susținută de majoritatea respondenților cu o pondere de 45,5% (acord total). Într-adevăr evitarea deplasării la distanțe mari, lipsa taxelor de cazare, dar și alte cheltuieli aferente deplasării medicilor pentru desfășurarea educației medicale continue în perioada pandemică au fost principalele argumente privind accesibilitatea acestei forme de educație. Medicii participanți la studiu au manifestat acord total în 35,6% în privința procesului de adaptare la noile condiții de realizare a educației medicale continue. Era tehnologizării își lasă amprenta și în domeniul pe care ne-am focusat, astfel majoritatea medicilor puteau accesa studiile on-line de pe orice dispozitiv electronic (calculator, notebook, telefon, tabletă) și din orice colț al țării sau de peste hotare, fiind necesară doar conexiune la internet. Majoritatea respondenților au identificat drept aspecte negative evidențiate în timpul educației medicale continue în regim cu prezență fizică sunt: cheltuielile financiare – 77,7%; accesul la informație – 26,4%; satisfacția personală – 10,3%; calitatea – 5,5%. Aspectele negative evidențiate în timpul educației medicale continue în regim on-line sunt: calitatea – 49%, accesul – 33,1% și satisfacția personală – 44,4%. În cercetarea calitativă se confirmă că, pentru fiecare tip de desfășurare a EMC, există laturi negative atât pentru componenta on-line, cât și pentru cea cu prezență fizică, dar „combinarea reușită a lor va facilita accesul, calitatea va deveni superioară, în schimb se vor reduce considerabil cheltuielile financiare”, ceea ce va duce la schimbări semnificative pentru ameliorarea procesului de instruire. Concluzii: Majoritatea respondenților au perceput procesul de EMC în regim on-line în perioada de pandemie ca fiind mai accesibil din punct de vedere financiar și o metodă care oferă avantaje de timp față de modul clasic cu prezență fizică. Principalele elemente negative ale EMC on-line identificate în studiu sunt: percepția calității de către medici a asimilării cunoștințelor predate și satisfacția privind volumul de cunoștințe obținut. Principalele laturi negative în EMC în regim clasic cu prezență fizică determinate în studiu au fost: cheltuielile financiare și accesul geografic. Majoritatea respondenților au pledat pentru regimul mixt de realizare a EMC, urmat de optarea în favoarea regimului on-line și doar un număr redus de respondenți și-au manifestat susținerea pentru regimul clasic cu prezență fizică.