Show simple item record

dc.contributor.author Cobâltean, Lucia
dc.date.accessioned 2024-04-10T12:10:52Z
dc.date.available 2024-04-10T12:10:52Z
dc.date.issued 2024
dc.identifier.citation Lucia Cobâltean. Atenție asupra formațiunilor chistice a ficatului: [prezentarea orală PO 10]. In: Abordarea metabolică a patologiei hepatice: țesut adipos ca organ metabolic: curs interdisciplinar în boli digestive și metabolice, ed. a 7-a, 12-13 aprilie 2024. Chișinău, 2024, p. 28. ISBN 978-9975-82-365-4. en_US
dc.identifier.isbn 978-9975-82-365-4
dc.identifier.uri http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/26976
dc.identifier.uri https://online.anyflip.com/zrqpe/ugyo/mobile/index.html
dc.description.abstract Leziunile chistice ale ficatului reprezintă un grup de formațiuni cu caracter heterogen frecvent întâlnite în prectica medicală. O atenție deosebită atrage varietatea factorilor etiologici, mecanismelor patogenetice și prezentarea clinico-imagistică a acestor leziuni. Evaluarea diagnostică poate varia de la chisturi simple până la leziuni cu caracter malign ce vor conduce spre un final rezervat pentru pacient. Chisturile hepatice pot fi infecțioase și neinfecțioase. Cea mai bine cunoscută leziune chistică de geneză parazitară este chistul hidatic, pe când cele noninfecțioase pot fi divizate în chisturi benigne, premaligne, maligne și leziuni posttraumatice. Cu toate acestea, cel mai frecvent întâlnit în practica medicală este chistul hepatic simplu, care nu prezintă dificultăți pentru diagnosticul și conduita pacientului. Aceste chisturi pot purta un caracter congenital și cel mai frecvent se ăntâlnesc la femei în vârsta de 40-70 ani. Prezentarea clinică poate fi extrem de diversă, începînd de la varianta asimptomatică, semne clinice nespecifice până la asocierea clinicii febrile cu sindrom dolor exprimat. Cea mai simplă și comună metodă de diagnostic a leziunilor chistice o reprezintă ultrasonografia abdominală, ce permite stabilirea certă a caracterului leziunii. În cazul formațiunilor ce poartă un caracter incert și necesită un diagnostic diferențial drept instrumente oportune vor fi considerate tomografia computerizată cu contrastare sau evaluarea prin rezonanță magnetică. Testele serologice și ultrasonografia cu contrast deasemenea pot fi utile în diferențierea chisturilor complexe. În cazul afectării polichistice se pot utiliza testele genetice, dar ele nu vor influența managementul ulterior al pacientului. Conduita pacientului cu leziuni chistice este în funcție de caracterul acestora. Dese ori managementul se poate baza doar pe supravegherea în dinamica, în alte situații va fi necesară aspirarea sau drenarea chirurgicala a acestora. Terapia medicamentoasă va depinde de etiologie și volumul procedurilor necesare. În concluzie: leziunea chistică hepatică reprezintă o entitate ce implică multipli gactori etiologici și patogenetici, astfel necesitând o abordare complexă de diagnostic și decizia tacticii de management a pacientului. en_US
dc.language.iso ro en_US
dc.publisher Ministerul Sănătății a Republicii Moldova, USMF ”Nicolae Testemițanu”, Disciplina de gastroenterologie, Laboratorul de gastroenterologie, Asociația ”Programul educațional în boli digestive și metabolice”, Societatea de Gastroenterologie și Hepatologie din Republica Moldova en_US
dc.subject formațiune chistică en_US
dc.subject afectare hepatică en_US
dc.subject chist infecțios en_US
dc.subject chist non-infecțios en_US
dc.title Atenție asupra formațiunilor chistice a ficatului en_US
dc.type Other en_US


Files in this item

This item appears in the following Collection(s)

Show simple item record

Search DSpace


Advanced Search

Browse

My Account

Statistics