Gastrotoxicitatea acidului acetilsalicilic

Abstract

Introducere. Utilizarea acidului acetilsalicilic (AAS), recomandat în principal pentru profilaxia secundară a evenimentelor trombotice, s-a estimat a fi responsabilă de efectele adverse asupra tractului gastrointestinal după administrarea în doze de 75-100 mg/zi. Incidenţa acestora s-a dovedit a constitui până la 40-80% comparativ cu placebo. Scopul studiului a constat în elucidarea mecanismelor gas- trotoxicităţii AAS. Material şi metode. S-a efectuat o selectare şi analiză a articolelor în baza de date PubMed din ultimii 10 ani referitor la reacţiile adverse gastrointestinale ale AAS. Rezultate. S-a demonstrat, că leziunile gastrointestinale sunt determinate de mecanismele locale (directe) şi sistemice (indirecte). Acţiunile locale s-au dovedit a fi determinate de: proprietăţile acide marcate ce determină raportul dintre moleculele neionizate/lipofile şi ionizate/ hidrofobe în funcţie de pH-ul mediului; destabilizarea stratului protector fosfolipidic şi de gel; modificarea fluidităţii, permeabilităţii şi proprietăţilor biomecanice ale mucoasei; creşterea susceptibilităţii la afectare de sucul gastric. Mecanismele sistemice s-au raportat a fi cauzate de inhibarea sintezei prostaglandinelor şi efectul antiagregant. Diminuarea sintezei prostaglandinelor s-a dovedit a fi responsabilă de reducerea secreţiei de bicarbonat, producţiei de mucus, proliferării epiteliului şi fluxului sanguin. Concluzii. Utilizarea AAS ca antiagregant a evidenţiat o incidenţă crescută a reacţiilor adverse gastrointestinale determinate de proprietăţile fizico-chimice, farmacocinetice şi farmacodinamice.

Introduction. The use of acetylsalicylic acid (ASA), mainly recommended for the secondary prophylaxis of thrombotic events, is estimated to be responsible for adverse effects on the gastrointestinal tract after administration in doses of 75-100 mg/day. Their incidence has been shown to be up to 40-80% compared to placebo. The aim of study was to elucidate the mechanisms of ASA gastrotoxicity. Material and methods. A selection and analysis of articles in the PubMed database over the past 10 years regarding gastrointestinal adverse reactions to ASA was carried out. Results. It has been shown that gastrointestinal lesions are determined by local (direct) and systemic (indirect) mechanisms. Local actions have been shown to be determined by: pronounced acidic properties determining the ratio of non-ionized/ lipophilic to ionized/hydrophobic molecules as a function of environmental pH; destabilization of the protective phospholipid and gel layer; alteration of fluidity, permeability and biomechanical properties of the mucosa; increased susceptibility to gastric juice damage. Systemic mechanisms have been reported to be caused by inhibition of prostaglandin synthesis and antiaggregant effect. Decreased prostaglandin synthesis has been shown to be responsible for reduced bicarbonate secretion, mucus production, epithelial proliferation, and blood flow. Conclusions. The use of ASA as an antiaggregant has shown an increased incidence of gastrointestinal adverse reactions due to physicochemical, pharmacokinetic, and pharmacodynamic properties.