Introducere. Litiaza coraliformă este considerată una din cele mai neobişnuite forme de litiază renală cu simptomatologie minimă, diagnosticare tardivă şi prognostic rezervat pe seama destrucţiei parenchimatoase progresive. Cu toate acestea, incidenţa şi prevalenta exactă a acestei afecţiuni este dificil de determinat din cauza rarităţii sale şi a dificultăţilor de diagnosticare. Studiile epidemiologice sugerează că litiaza coraliformă reprezintă circa 1-2% din toate cazurile de litiază renală. Obiectiv. Prezentarea unui caz clinic rar întâlnit în practica reuma-nefrologică de litiază coraliformă. Material şi metode. Datele anamnestice, clinice, paraclinice au fost preluate din fişa de observaţie clinică şi comparate cu datele literaturii de specialitate. Investigaţiile efectuate: analize hematologice, biochimice, probele funcţionale renale, radiografia toracică, tomografia computerizată faza urografică. Rezultate. Pacientă, 44 ani, cunoscută cu nefrocalcinoză din 2007, infecţii recurente ale tractului urinar [Stafilococus aureus >105 la momentul internării), spitalizată cu artralgii difuze, mialgii migratorii, miastenie tranzitorie, disurie, hematurie. Investigaţiile paraclinice au prezentat: leucociturie 184 c/v, eritrociturie 12c/v, epiteliu tranziţional 56 c/v, probele funcţionale renale (creatinina în sânge 81pmol/l, ureea 4,90pmol/l, filtraţia glomerulară 98,70 ml/min, reabsorbţia tubulară 97,96%). La tomografia computerizată - faza urografică s-a determinat nefroscleroză pronunţată bilateral, calculi coraliformi masivi bilateral, în urma complexului de investigaţii efectuate s-a stabilit diagnosticul de Litiaza renala bilaterala - calculi coraliformi, BCR G1A1KDIGO. Concluzii. Abordarea integrată, evaluarea detaliată a factorilor de risc, examinările clinico-paraclinice sunt esenţiale pentru îmbunătăţirea managementului şi prognosticului pacienţilor afectaţi de litiază coraliformă, întrucât <10% condiţionează iniţierea hemodializei.
Introduction. Coralliform lithiasis is considered one of the most unusual forms of renal lithiasis with minimal symptoms, delayed diagnosis, and reserved prognosis due to progressive parenchymal destruction. However, the exact incidence and prevalence of this condition are difficult to determine due to its rarity and diagnostic challenges. Epidemiological studies suggest that coralliform lithiasis accounts for approximately 1-2% of all cases of renal lithiasis. Objective of the study. Presenting a rare clinical case encountered in the rheumatology-nephrology practice of coralliform lithia- sis. Material and methods. Anamnestic, clinical, and pa- raclinical data were collected from the clinical observation sheet and compared with data from the specialized literature. Investigations performed included hematological and biochemical analyses, renal function tests, chest radiography, and urographic phase computed tomography. Results. A 44-year-old female patient, known with nephrocalcinosis since 2007, recurrent urinary tract infections [Staphylococcus aureus >105 at the time of admission), hospitalized with diffuse arthralgia, migratory myalgia, transient myasthenia, dysuria, hematuria. Paraclinical investigations revealed leu- kocyturia 184 c/pL, erythrocyturia 12 c/pL, transitional epithelium 56 c/pL, renal function tests (serum creatinine 81 pmol/1, urea 4.90 pmol/1, glomerular filtration 98.70 ml/ min, tubular reabsorption 97.96%). Computed tomography - urographic phase showed pronounced bilateral nephrosclerosis, massive bilateral coralliform calculi. Following the complex of investigations, the diagnosis of Bilateral renal lithiasis - coralliform calculi, BCR G1A1 KDIGO was established. Conclusion. Integrated approach, detailed assessment of risk factors, clinical-paraclinical examinations are essential for improving the management and prognosis of patients affected by coralliform lithiasis, as <10% require initiation of hemodialysis.