Introducere. Artrita reactivă (ARe) - artrita care apare în medie după 1-4 săptămâni ca răspuns la o infecţie cu un microorganism specific, cu poartă de intrare enterală sau urogenitală, în special la indivizi HLA-B27 pozitivi. Incidenţă variază la 30-40/100000 şi un debut în special între 20-40 ani, fără particularităţi de sex sau rasă. Conform studiilor, bolnavii cu ARe alcătuiesc aproximativ 10% din pacienţii secţiilor de reumatologie. Scopul lucrării. Cercetarea eficacităţii doxiciclinei, roxitromicinei şi moxifloxacinei printre pacienţii cu artrită reactivă raportat la indicele scării DAREA. Material şi metode. Studiu observaţional, pe un lot de 161 de pacienţi cu diagnosticul cert de artrită reactivă. Rezultate. Efectuând examenul comparativ al gradului de influenţă al preparatelor antibacteriene studiate asupra severităţii manifestărilor sindromului articular la pacienţii cu artrită reactivă, s-a determinat: pentru doxiciclină iniţial indicele DAREA 12,5±0,1, roxitromicină 12,6±0,2 şi moxifloxacină 12,4±0,3. Astfel, la a treia săptămână şi a treia lună de studiu pe scara DAREA au arătat o tendinţă spre avantajul roxitromicinei faţă de doxiciclină şi moxifloxacină (p<0,001). La şase luni de cercetare performanţele în toate grupurile de pacienţi au fost aproximativ egale, în timp ce în luna a douăsprezecea s-a observat o tendinţă spre ameliorare în grupul pacienţilor care administrau doxiciclină 6,9±0,3 comparativ cu roxitromicină 7,1±0,4, moxifloxacină 7,6±0,4 totuşi, aceste modificări nu au fost semnificative, comparativ între grupuri separat, ci doar în dinamica evolutivă. Concluzii. S-a determinat o dinamică diferită a evoluţiei artritei reactive în dependenţă de agentul antibacterian utilizat. Un efect pozitiv semnificativ a fost realizat în toate grupurile de pacienţi, însă eficacitatea doxiciclinei versus roxitromicinei şi moxifloxacinei a fost mai înaltă, astfel doxiciclină fiind de preferinţă în artrita reactivă.
Background. Reactive arthritis (ReA) is arthritis that occurs on average 1-4 weeks after exposure to a specific microorganism, typically through enteral or urogenital routes, especially in HLA-B27 positive individuals. The incidence varies from 30-40/100,000 with onset typically between 20-40 years of age, without sex or race particularities. According to numerous studies, patients with ReA make up approximately 10% of rheumatology department admissions. Objective of the study. To investigate the efficacy of doxycy- cline, roxithromycin, and moxifloxacin among patients with reactive arthritis reported on the DAREA scale index. Material and methods. Observational study on a sample of 161 patients diagnosed with reactive arthritis. Results. By comparatively examining the influence of the studied antibacterial preparations on the severity of joint symptoms in patients with reactive arthritis, it was determined that initially, the DAREA index was 12.5±0.1 for doxycycline, 12.6±0.2 for roxithromycin, and 12.4±0.3 for moxifloxacin. Thus, at the third week and third month of the study, the DAREA scale showed a trend in favor of roxithromycin over doxycycline and moxifloxacin (p<0.001). At six months of research, performances in all patient groups were approximately equal, while at the twelfth month, there was a trend towards improvement in the group of patients receiving doxycycline 6.9±0.3 compared to roxithromycin 7.1±0.4, moxifloxacin 7.6±0.4; however, these changes were not significant when compared between groups separately, but only in the evolutionary dynamics. Conclusions. Thus, a different dynamic of reactive arthritis evolution was determined depending on the antibacterial agent used. A significant positive effect was achieved in all patient groups, but the effectiveness of doxycycline versus roxithromycin and moxifloxacin was higher, with doxycycline being preferred in reactive arthritis.