Enhancing sexual and reproductive health literacy among local and refugee youth in Moldova: a community-engaged digital health initiative

Abstract

Introduction. Despite progress in sexual and reproductive health (SRH) in Moldova, adolescents still face barriers accessing accurate health information and services. To address these issues, a digital resource called the YK App was developed to enhance health literacy and healthcare access for Moldovan and refugee youth. Material and methods. Three regional focus group discussions were conducted with 50 youths aged 15-24, including Ukrainian refugees. These discussions, held in multiple languages, explored participants' SRH knowledge, information sources, barriers, and enablers. Qualitative data and socio-demographic profiles were analyzed thematically and descriptively. Results. Participants rely strongly on social media for SRH information, but identified significant gaps in their awareness, particularly on contraception, sexually transmitted infections, puberty and menstruation. While healthcare professionals are seen as credible sources, shame and fear of rejection often prevent direct involvement with healthcare services. Anonymity, confidentiality, and use of digital platforms were identified as key facilitators for accessing SRH information. Conclusions. The findings emphasize the potential of a digital, youth-focused SRH resource that adolescents can use independently. Key elements should include clear, easy-to-understand formats such as audio and video content, and collaboration with health professionals and official health organizations to ensure credibility.

Introducere. Deși au fost realizate progrese în domeniul sănătății sexuale și reproductive (SSR) în Republica Moldova, adolescenții continuă să se confrunte cu dificultăți în accesarea informațiilor corecte și a serviciilor de sănătate. Pentru a răspunde acestor provocări, a fost dezvoltată YK App, o resursă digitală menită să sporească nivelul de alfabetizare în domeniul sănătății și accesul la asistență medicală pentru tinerii moldoveni și cei refugiați. Material și metode. S-au selectat 3 grupuri-țintă regionale, constituite din 50 de tineri cu vârste între 15-24 ani, inclusiv refugiați ucraineni. Discuțiile, desfășurate în mai multe limbi, au explorat cunoștințele participanților despre SSR, sursele de informații, barierele și factorii facilitatori. Datele calitative și profilurile socio-demografice au fost analizate tematic și descriptiv. Rezultate. Tinerii se informează preponderent pe rețelele sociale despre SSR, însă cunoștințele lor vizând , în special, problemele legate de contracepție, infecții cu transmitere sexuală, pubertate și menstruație prezintă lacune substanțiale. Deși specialiștii din domeniul sănătății sunt recunoscuți ca fiind niște surse credibile, rușinea și teama de respingere îi descurajează pe tineri în a se implica direct în soluționarea problemelor cu care se confruntă. Anonimatul, confidențialitatea și platformele digitale au fost identificate ca principale bariere în accesul la informații. Concluzii. Datele obținute relevă potențialul impactului pe care îl pot exercita resursele digitale SSR asupra tinerilor. Conținuturile formulate clar, ușor de înțeles (audio și video), colaborarea cu profesioniști din domeniul sănătății și cu organizațiile oficiale vor servi drept elemente-chei în asigurarea credibilității.