Introducere. Rezistența la preparatele antimicrobiene reprezintă o problemă de sănătate publică, actualmente fiind o amenințare majoră pentru sănătatea globală, ducând la creșterea mortalității și la sporirea costurilor de asistență medicală. Scopul lucrării . Determinarea gradului de rezistență a culturilor microbiene pentru asigurarea selectării raționale a antibacterienelor. Material și metode. Au fost studiate datele examenelor bacteriologice ale pacienților pediatrici din Spitalul Clinic Municipal „Valentin Ignatenco”, pentru identificarea agenților patogeni și sensibilității față de medicamentele antibacteriene, pe parcursul anului 2023, studierea datelor OMS referitor la rezistența bacteriană și măsurile de combatere. Rezultate și discuții. Tulpinile bacteriene determinate în prelevatele microbiologice: Staphylococcus aureus 1566 (35%), Staphylococcus epidermidis 378 (9%), Escherichia coli 264 (6%), Klebsiel la pneumoniae 26 (1%), Enterococcus 902 (20%), Pseudo monas aeruginosa 38 (1%), Branhamella catarrhalis 385 (9%), Streptococcus 851 (19%). Rezistența bacteriană a fost cea mai mare în cazul St.aureus față de azitromicină (46%), St.epidermidis față de cefalexină (42%), E.coli și Br. catarrhalis față de ciprofloxacină (45% și 68%, respectiv), Kl.pneumoniae și Ps.aeruginosa față de cefoperazonă (100% și 84%, respectiv), Enterococcus față de gentamicină (35%). Concluzii . Bacteriile cu cea mai înaltă rezistență sunt Kleb siella pneumoniae și Pseudomonas aeruginosa . Selectarea și administrarea preparatelor antimicrobiene se recomandă să fie optimizată în vederea prioritizării inițierii antibioticoterapiei cu antimicrobienele din grupa de acces, conform clasificării OMS AWaRe. OMS recomandă patru direcții în combaterea rezistenței la antibacteriene: prevenție, diagnosticare corectă, prescriere rațională, cercetare/noi studii, care rămân pilonii de bază în combaterea rezistenței la anti bacteriene.
Background. Resistance to antimicrobial preparations is a public health problem, currently a major challenge to global health, leading to increased mortality and higher healthcare costs. Objective of the study. To determine the degree of resistance of microbial cultures to provide rational selection of antibacterials. Material and methods . Data of bacteriological examinations of pediatric patients in Valentin Ignatenco Hospital were studied to identify pathogens and susceptibility to antibacterial drugs in 2023, studying WHO data on bacterial resistance and combating strategies. Re sults. Bacterial strains determined in microbiological samples: Staphylococcus aureus 1566 (35%), Staphylococcus epidermidis 378 (9%), Escherichia coli 264 (6%), Klebsiella pneumoniae 26 (1%), Enterococcus 902 (20%), Pseudomo nas aeruginosa 38 (1%), Branhamella catarrhalis 385 (9%), Streptococcus 851 (19%). Bacterial resistance was highest in St.aureus to azithromycin (46%), St.epidermidis to cephalexin (42%), E.coli and Br.catarrhalis to ciprofloxacin (45% and 68%, respectively), Kl.pneumoniae and Ps.aeruginosa to cefoperazone (100% and 84%, respectively), Enterococcus to gentamicin (35%). Conclusions . The bacteria with highest resistance are Klebsiella pneumoniae and Pseudomonas aeruginosa . The selection and administration of antimicrobial preparations should be optimized to prioritize the initiation of antibiotic therapy with antimicrobials in the access group according to the WHO AWaRe classification. The WHO recommends four directions in combating antibacterial resistance: prevention, correct diagnosis, rational prescribing, research/new studies, remaining the basic cor nerstones in combating antibacterial resistance.
