Show simple item record

dc.contributor.author Glavan, Camelia
dc.date.accessioned 2024-12-19T12:50:28Z
dc.date.accessioned 2024-12-21T18:26:02Z
dc.date.available 2024-12-19T12:50:28Z
dc.date.available 2024-12-21T18:26:02Z
dc.date.issued 2024
dc.identifier.citation GLAVAN, Camelia. Impactul COVID-19 asupra microbiotei intestinale = Impact of COVID-19 disease on gut microbiota. In: Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova = Moldovan Journal of Health Sciences. 2024, vol. 11, nr. 3, anexa 2, p. 162. ISSN 2345-1467. en_US
dc.identifier.issn 2345-1467
dc.identifier.uri https://cercetare.usmf.md/sites/default/files/inline-files/MJHS_11_3_2024_anexa2__site.pdf
dc.identifier.uri http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/29204
dc.description Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova en_US
dc.description.abstract Introducere. Începând cu decembrie 2019 omenirea a trecut printr-o perioadă de tensiune extremă. Infecția din cadrul bolii COVID-19 are cel mai extins efect la nivelul microbiomului intestinal. Interferențele cu microbiota sunt majore și generează dereglare imunologică. Scopul lucră rii. Evaluarea impactului infecției cu SARS-CoV-2 asupra microbiomului intestinal. Material și metode. Pentru acest review al literaturii au fost utilizate platforme științifice precum PubMed, HINARI, SCOPUS, ghiduri oficiale, cărți medicale, pe perioada anilor 2020-2023. Rezultate. Virusul COVID-19, care interacționează cu receptorii ACE2 de pe suprafața celulelor epiteliale ale mucoasei intestinale, poate contribui la dereglarea permeabilității sale, la dezvoltarea inflamației și, ca urmare, la apariția diareii. În plus, ACE2 intestinal funcționează ca o proteină pentru transportorul de aminoacizi B 0 -angiotensin1 (B 0AT1). Se presupune că complexul B 0AT1 / ACE2 din epiteliul intestinului subțire reglează compoziția și funcția microbiotei intestinale, iar in fecția cu coronavirus, acționând asupra enterocitelor, contribuie la apariția dereglărilor florei microbiene intestinale. Totodată, studiile au demonstrat că infecția cu SARS-CoV-2 are ca rezultat o perturbare de lungă durată a microbiotei intestinale. Concluzii. Implicarea intestinului subțire în procesul patologic duce la modificări ale microbiotei intesti nale, la scăderea funcției de barieră a membranei mucoasei intestinale. Rezultatele cercetărilor sugerează totodată că infecția cu SARS-CoV-2 induce disbioză intestinală de lungă durată și la pacienții recuperați de COVID-19, care dezvoltă long COVID. ro_RO
dc.description.abstract Background. Since December 2019, humanity has gone through a period of extreme tension. Infection in COVID-19 has the most widespread effect on the gut microbiome. Interferences with the microbiota are major and generate immunological disruption. Objective of the study. Assess ment of the impact of SARS-CoV-2 infection on the human microbiome. Material and methods. For this literature re view, scientific platforms such as PubMed, HINARI, SCOPUS, official guidelines, and medical books were utilized during the period from 2020 to 2023. Results. The COVID-19 virus, which interacts with ACE2 receptors on the surface of epithelial cells in the intestinal mucosa, can contribute to the disruption of its permeability, the development of inflammation, and, consequently, the onset of diarrhea. Additionally, intestinal ACE2 functions as a protein for the amino acid transporter B^0AT1. It is assumed that the B^0AT1/ ACE2 complex in the epithelium of the small intestine regulates the composition and function of the intestinal microbiota, and coronavirus infection, acting on enterocytes, contributes to the occurrence of disruptions in the intestinal microbial flora. Furthermore, studies have shown that SARS-CoV-2 infection results in a long-term disturbance of the intestinal microbiota. Conclusion. The involvement of the small intestine in the pathological process leads to changes in the intestinal microbiome and a decrease in the barrier function of the intestinal mucosal membrane. Research findings also suggest that SARS-CoV-2 infection induces long-term intestinal dysbiosis in recovered COVID-19 patients, who develop long COVID. en_US
dc.publisher Instituţia Publică Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova en_US
dc.relation.ispartof Revista de Științe ale Sănătății din Moldova = Moldovan Journal of Health Sciences en_US
dc.subject gut microbiota en_US
dc.subject dysbiosis en_US
dc.subject COVID-19 en_US
dc.subject long COVID en_US
dc.title Impactul COVID-19 asupra microbiotei intestinale ro_RO
dc.title.alternative Impact of COVID-19 disease on gut microbiota en_US
dc.type Other en_US


Files in this item

This item appears in the following Collection(s)

Show simple item record

Search DSpace


Advanced Search

Browse

My Account

Statistics