Introducere. Un aspect important din sfera oncologiei pediatrice este comunicarea eficientă în cadrul relației medic-pacient, fapt ce implică abordări și abilități profesionale specifice care asigură o bună funcționare a activității medicale continue. Scopul lucrării. Relevarea impactului comunicării eficiente în procesul relatării veștii proaste din oncopediatrie. Material și metode. Studiul s-a realizat prin analiza a circa 35 de surse științifice publicate în bazele de date GoogleScholar, PubMed, Elsevier. În cadrul cercetării au fost utilizate metodele: etică, sociologică, structuralistă, cât și metodele instrumentale: analiza și sinteza, inducția și deducția. Rezultate. În urma analizelor efectuate s-au conturat unele aspecte comunicative și relaționale din cadrul relației medic-pacient care au un impact major asupra stării de spirit a copiilor cu afecțiuni oncologice, cât și a familiilor. S-a evidențiat impactul comunicării dintre medic și părinți, care sunt intermediari la luarea deciziei în favoarea pacien tului minor. Se relevă tendința bolnavului de a recepționa informația expusă de către medic într-o manieră explicită și în termeni de înțeles. Rezultatele denotă rolul esențial medicilor în abordarea complianței privind gestionarea veștii proaste și a reacției emoționale negative. Concluzii. 1. Comunicarea eficientă în relația medic–pacient diminuează șocul emoțional inițial al părinților după comunicarea diag nosticului nefavorabil la copil. 2. Contextul emoțiilor pozitive contribuie la optimizarea rezultatelor tratamentului. 3. Prezența unui suport etic corespunzător armonizează relația medic-pacient în cadrul actului medical.
Background. An important aspect of pediatric oncology is effective communication within the doctor-patient relationship, which involves specific professional approaches and skills that ensure the proper functioning of continuous medical activity. Objective of the study. To emphasize the impact of communication in the process of reporting bad news from oncopediatrics. Material and methods. The study was conducted by analyzing about 35 scientific sourc es published in GoogleScholar, PubMed, Elsevier databases. In the research were used the methods: ethics, sociological, structuralist, as well as instrumental methods: analysis and synthesis, induction and deduction. Results. Following the analysis, some communicative and relational aspects of the doctor-patient relationship have been outlined, which have a major impact on the mood of children with oncological diseases, as well as their families. The impact of communication between the doctor and the parents, who are intermediaries in making the decision in favor of the minor patient, was highlighted. It reveals the tendency of the patient to receive the information exposed by the doctor in an explicit manner and in terms of meaning. The results denote the essential role of doctors in addressing compliance with the management of bad news and negative emotional reaction. Conclusion. 1. Effective communication in the relationship between doctor–patient diminishes the initial emotional shock of parents after communicating unfavorable diagnosis to the child. 2. The context of positive emotions contributes to the optimization of treatment results. 3. The presence of appropriate ethical support harmonizes the doctor-patient relationship within the medical act.
