Introducere. Testarea genetică antenatală non-invazivă se confruntă cu probleme bioetice deosebit de dificile privind consultul și diagnosticul antenatal a dereglărilor cromozomiale. În ultimii ani, se evidențiază tot mai marcant problema etică în evaluarea și gestionarea competentă a anomaliilor fetale, în acest scop fiind necesari experți bine specializați privind consultul și diagnosticul genetic. Scop ul lucrării. Prezentarea aspectelor bioetice și legale in contrapunere cu beneficiile medicale oferite de această testare. Material și metode. Analiza cuprinde o sinteză a 14 lucrări medico-bioetice, publicate în ultimii 10 ani. Sursele pentru investigație au fost căutate în baze de date precum: PubMed și Research4life. În analiză au fost aplicate metoda hermeneutică și sintezei. Rezultate. Aspectele etice relevante identificate în literatura de specialitate se referă la consimțământul informat în contextul sfatului și consultului genetic, la autonomia reproductivă, statutul moral al embri onului și dreptul acestuia la viață, responsabilitățile femeii însărcinate, dar și obligațiile medicului specialist care îngrijește diada materno-fetală. În cazul diagnosticării unei anomalii fetale, femeile însărcinate trebuie să fie informate despre alternative, riscuri, beneficiile, continuării sau între ruperii sarcinii. Concluzii. 1. Femeii însărcinate îi revine rolul principal in luarea deciziei de continuarea sau întreruperea sarcinii. 2. Autonomia reproductivă, simțul binefacerii și valorile personale sunt în opunere cu statul moral al embrionului, altfel numit – conflict moral dintre mamă și făt.
Background. Non-invasive antenatal genetic testing faces particularly challenging bioethical issues regarding antena tal consultation and diagnosis of chromosomal abnormalities. In recent years, the ethical problem in the evaluation and competent management of fetal anomalies has become increasingly prominent, for this purpose, well-specialized experts regarding genetic consultation and diagnosis are needed. Objective of the study. To present the bioethical and legal aspects in contrast to the medical benefits offered by this testing. Material and methods. The analysis includes a synthesis of 14 medico-bioethical papers published in the last 10 years. Sources for investigation were searched in databases such as PubMed and Research4life. The hermeneutic and synthesis method were applied in the analysis. Results. The relevant ethical aspects identified in the specialized literature refer to informed consent in the context of genetic counseling and consultation, to reproduc tive autonomy, the moral status of the embryo and its right to life, the responsibilities of the pregnant woman, but also the obligations of the specialist doctor who takes care of the maternal-fetal dyad. If a fetal anomaly is diagnosed, pregnant women must be informed about the alternatives, risks, and benefits, of continuing or terminating the pregnancy. Conclusion. 1. The pregnant woman has the main role in making the decision to continue or terminate the pregnancy. 2. Reproductive autonomy, sense of beneficence and per sonal values are in opposition to the moral state of the embryo, otherwise called - moral conflict between mother and fetus.
