dc.contributor.author |
Alesea Nistor |
|
dc.contributor.author |
|
|
dc.contributor.author |
Eugeniu Russu |
|
dc.contributor.author |
|
|
dc.contributor.author |
Elena Deseatnicova |
|
dc.contributor.author |
|
|
dc.contributor.author |
Lia Chișlari |
|
dc.contributor.author |
|
|
dc.contributor.author |
Svetlana Agachi |
|
dc.contributor.author |
|
|
dc.contributor.author |
Liliana Groppa |
|
dc.contributor.author |
|
|
dc.date.accessioned |
2024-12-19T12:50:28Z |
|
dc.date.accessioned |
2024-12-21T21:54:26Z |
|
dc.date.available |
2024-12-19T12:50:28Z |
|
dc.date.available |
2024-12-21T21:54:26Z |
|
dc.date.issued |
2024 |
|
dc.identifier.citation |
Alesea Nistor; ; Eugeniu Russu; ; Elena Deseatnicova; ; Lia Chișlari; ; Svetlana Agachi; ; Liliana Groppa; . TRIGGERII ÎN DEZVOLTAREA ARTRITEI REUMATOIDE SERONEGATIVE = TRIGGERS IN THE DEVELOPMENT OF SERONEGATIVE RHEUMATOID ARTHRITIS. In: Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova = Moldovan Journal of Health Sciences. 2024, vol. 11, Nr. 3, anexa 2, p. 265. ISSN 2345-1467. |
en_US |
dc.identifier.issn |
2345-1467 |
|
dc.identifier.uri |
https://cercetare.usmf.md/sites/default/files/inline-files/MJHS_11_3_2024_anexa2__site.pdf |
|
dc.identifier.uri |
http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/29298 |
|
dc.description |
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova |
en_US |
dc.description.abstract |
Introducere. Artrita seronegativă reumatoidă se caracterizează prin faptul că la pacient lipsește factorul reumatoid și anticorpii anti-peptid ciclic citrulinat în ser, dar acest lucru nu afectează progresia bolii. Boala nu începe la fel de acut ca alte forme, însă evoluția și simptomele sunt mai puțin pronunțate. Obiectiv . Aprecierea factorilor trigger ai artritei reumatoide seronegative. Material și metode. Studiul a in clus 100 de pacienți – 50 cu AR seropozitivă (ARSP) și 50 cu AR seronegative (ARSN), conform criteriilor ACR/EULAR 2010. Grupurile studiate au fost comparabile după vârsta (ARSN 51,2±1,9 și ARSP 50,5±1,6 ani) și după durata maladiei (ARSN 89,9±11,6 și ARSP 112,8±12,2 luni). Rezultate. Predispoziția ereditară s-a manifestat la 12% dintre ARSN și la 8% dintre ARSP (p>0.05). La analiza triggerelor, care au precedat nemijlocit debutul, am evidențiat: infecțiile respiratorii virale acute – la 30%, efort fizic intens – 17%, stresul acut – 15%, expunerea îndelungată la hipotermie – 12%, traumatismul articular la – 5%, perturbări hormonale la – 9%, nașteri și avorturi – 8%. Condițiile nocive de muncă au corelat semnificativ cu ARSP (r=0,89, p<0,01), însă, deja după instalarea maladiei, fiind impuși, probabil, de handicapul funcțional care s-a dezvoltat, ARSN demonstrează o sporire fată de ARSP 28% vs de 6% (p<0,01). Tabagismul a predominat net în grupul ARSP (p<0,01). Concluzii. Fac torii triggeri asociați debutului ARSN au fost prezentate de infecțiile respiratorii virale acute urmate, de stresul fizic in tens, stresul psihic și expunerea îndelungată la frig; pe când la ARSP importanta majoră a revenit perioadelor de restabilire postinfecțioasă și tabagismului. |
ro_RO |
dc.description.abstract |
Introduction. Seronegative rheumatoid arthritis (SNRA) is characterized by the fact that the patient lacks rheumatoid factor and anti-cyclic citrullinated peptide antibodies in the serum, but this does not affect the progression of the disease. The disease does not start as acutely as other forms, but the evolution and symptoms are less pronounced. Ob jective. Assessment of the trigger factors of seronegative rheumatoid arthritis. Material and methods. The study included 100 patients – 50 with seropositive RA (SPRA) and 50 with seronegative RA (SNRA), according to the ACR/EULAR 2010 criteria. The studied groups were comparable by age (SNRA 51.2±1.9 and ARSP 50, 5±1.6 years) and by the dura tion of the disease (SNRA 89.9±11.6 and SPRA 112.8±12.2 months). Results. Hereditary predisposition was manifested in 12% of SNRA and in 8% of SPRA (p>0.05). When analyzing the triggers, which immediately preceded the onset, we highlighted: acute viral respiratory infections - at 30%, intense physical effort - 17%, acute stress - 15%, prolonged exposure to hypothermia - 12%, joint trauma at - 5%, hormonal disturbances at – 9%, births and abortions – 8%. Harmful working conditions correlated significantly with SPRA (r=0.89, p<0.01), however, already after the onset of the disease, probably imposed by the functional disability that developed, SNRA demonstrates an increase compared to SPRA 28 % vs 6% (p<0.01). Smoking clearly predominat ed in the SPRA group (p<0.01). Conclusions. The trigger factors associated with the onset of SNRA were presented by acute viral respiratory infections followed by intense physical stress, mental stress and prolonged exposure to cold, while at SPRA the major importance returned to post-infectious recovery periods and smoking. |
en_US |
dc.publisher |
Instituţia Publică Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova |
en_US |
dc.relation.ispartof |
Revista de Științe ale Sănătății din Moldova = Moldovan Journal of Health Sciences |
en_US |
dc.subject |
rheumatoid arthritis |
en_US |
dc.subject |
seronegative |
en_US |
dc.subject |
seropositive |
en_US |
dc.subject |
Anti-CCP |
en_US |
dc.subject |
rheumatoid factor |
en_US |
dc.title |
TRIGGERII ÎN DEZVOLTAREA ARTRITEI REUMATOIDE SERONEGATIVE |
ro_RO |
dc.title.alternative |
TRIGGERS IN THE DEVELOPMENT OF SERONEGATIVE RHEUMATOID ARTHRITIS |
en_US |
dc.type |
Other |
en_US |