dc.contributor.author |
Olaru-Stăvilă |
|
dc.contributor.author |
Denis Ardeleanu |
|
dc.contributor.author |
Mariana Podurean |
|
dc.date.accessioned |
2024-12-19T12:50:28Z |
|
dc.date.accessioned |
2024-12-21T22:30:20Z |
|
dc.date.available |
2024-12-19T12:50:28Z |
|
dc.date.available |
2024-12-21T22:30:20Z |
|
dc.date.issued |
2024 |
|
dc.identifier.citation |
Olaru-Stăvilă; Denis Ardeleanu; Mariana Podurean. CARACTERISTICILE CLINICE ȘI PARACLINICE LA PACIENȚII SPITALIZAȚI CU PERITONITA BACTERIANĂ SPONTANĂ DIN CIROZA HEPATICĂ Cătălina = CLINICAL AND PARACLINICAL CHARACTERISTICS IN PATIENTS HOSPITALIZED WITH SPONTANEOUS BACTERIAL PERITONITIS AND HEPATIC CIRRHOSIS Cătălina. In: Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova = Moldovan Journal of Health Sciences. 2024, vol. 11, Nr. 3, anexa 2, p. 285. ISSN 2345-1467. |
en_US |
dc.identifier.issn |
2345-1467 |
|
dc.identifier.uri |
https://cercetare.usmf.md/sites/default/files/inline-files/MJHS_11_3_2024_anexa2__site.pdf |
|
dc.identifier.uri |
http://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/29314 |
|
dc.description |
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Chişinău, Republica Moldova |
en_US |
dc.description.abstract |
Introducere. Peritonita bacteriană spontană (PBS) este o infecție frecventă în rândul pacienților cu ciroză hepatică, motiv al decompensării acestora și o cauză importantă de mortalitate precoce. Scopul lucrării. Prezentarea particularităților clinico-evolutive la pacienții spitalizați cu ciroză hepatică și PBS. Material și metode. S-au evaluat pacienții internați în cadrul Spitalului Clinic Republican „Timofei Moșneaga”, Hepatologie în perioada 2022-2024 la care s-a stabilit diagnosticul de PBS prin numărătoarea neutrofilelor în lichidul de ascită la un cut-off de >250 celule/mm 3 sau determinarea patogenului în prezența tabloului clinic specific. Datele au fost prelevate din fișa medicală și sistemul informațional spitalicesc. Rezultate. S-au cercetat 83 pacienți cu PBS, între grupele de vârstă 30- 69 ani. Cauza cea mai frecventă a cirozei hepatice a fost cea indusă de consumul de alcool în 46% cazuri, urmată de virusul hepatitei B- 23%, infecția cu virusul C- 20% și B cu D- 11%. În doar 59% cazuri a fost identificată bacteria implicată, anume 72% fiind Escherichia coli, 17% Streptococcus pneumoniae și Klebsiella pneumoniae în 11% cazuri. Tabloul clinic a fost caracterizat de durere abdominală difuză la 61% pacienți, sindrom dispeptic în 39% cazuri, febră- 37.9% și diaree9%. Cu toate acestea 1/3 din pacienți au fost asimptomatici. La majoritatea s-a determinat elevarea vitezei de sedimentare a hematiilor și în doar 63% a proteinei C reactive, la 56%- leucocitoză. Totodată s-a observat progresarea encefalopatiei hepatice, a sindromului de insuficiență hepatică și colestază la pacienții diagnosticați cu PBS. Concluzii. Diagnosticul PBS bazat pe tabloul clinic și paraclinic nespecific rămân a fi o provocare. Este stringentă necesitatea determinării unor marcheri noi de diagnostic pentru a îmbunătăți prognosticul pacienților. |
ro_RO |
dc.description.abstract |
Background. Spontaneous bacterial peritonitis (SBP) is a frequent infection among patients with liver cirrhosis, a reason for their decompensation and an important cause of mortality. Objective of the study . Analysis of the clini cal and laboratory features in patients hospitalized with liver cirrhosis and SBP. Material and methods. It was performed a retrospective survey of patients with SBP admitted to Timofei Moșneaga Hospital Hepatology service, during 2022-2024, diagnosed by culture-positive ascites fluid or neutrophils count at a cut-off of 250 >cells/mm3. Clinical data was extracted from the medical records and the hospi tal information system. Results . 83 patients with SBP were investigated, between the age groups of 30-69 years. The most common cause of liver cirrhosis was alcohol-induced in 46% of cases, followed by hepatitis B virus - 23%, C virus infection - 20% and B with D virus - 11%. Culture-positive ascites fluid was in only 59% of cases, namely 72% being Escherichia coli, 17% - Streptococcus pneumoniae and Klebsiella pneumoniae in 11% of cases. The clinical picture was characterized by diffuse abdominal pain in 61% of patients, dyspeptic syndrome in 39% of cases, fever - 37.9% and diarrhea - 9%. However, 1/3 of the patients were asymptomatic. Elevation of the erythrocyte sedimentation rate and C reactive protein was observed in only 63% of pa tients, in 56% - leukocytosis. Also, patients diagnosed with SBP showed progression of hepatic encephalopathy, liver failure syndrome, and cholestasis. Conclusion . The diagnosis of SBP based on the non-specific clinical and paraclinical picture remains a challenge. There is an urgent need to establish new diagnostic markers to improve the patient’s prognosis. |
en_US |
dc.publisher |
Instituţia Publică Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova |
en_US |
dc.relation.ispartof |
Revista de Științe ale Sănătății din Moldova = Moldovan Journal of Health Sciences |
en_US |
dc.subject |
spontaneous bacterial peritonitis |
en_US |
dc.subject |
liver cirrhosis |
en_US |
dc.title |
CARACTERISTICILE CLINICE ȘI PARACLINICE LA PACIENȚII SPITALIZAȚI CU PERITONITA BACTERIANĂ SPONTANĂ DIN CIROZA HEPATICĂ Cătălina |
ro_RO |
dc.title.alternative |
CLINICAL AND PARACLINICAL CHARACTERISTICS IN PATIENTS HOSPITALIZED WITH SPONTANEOUS BACTERIAL PERITONITIS AND HEPATIC CIRRHOSIS Cătălina |
en_US |
dc.type |
Other |
en_US |