Introducere. Gestionarea plăgilor tăiate în regiunea gâtului în Departamentul de Urgență reprezintă o provocare medicală majoră datorită complexității anatomice și riscului crescut de complicații severe, inclusiv dificultăți respiratorii și hemoragii masive. Scopul lucrării. Scopul lucrării este de a evalua intervențiile imediate utilizate în managementul plăgilor tăiate la gât în Departamentul de Urgență și de a identifica cele mai eficiente practici pentru îmbunătățirea rezultatelor pacienților. Material și metode. Am realizat o revizuire sistematică a literaturii medicale, incluzând articole din baze de date recunoscute, ghiduri clinice și studii de caz. Am analizat protocoalele și tehnicile de intervenție aplicate în gestionarea acestor leziuni, cu accent pe promptitudinea intervenției, metodele de control al hemoragiilor și tehnicile de asigurare a căilor respiratorii. De asemenea, am comparat rezultatele și complicațiile raportate pentru a determina eficacitatea diferitelor abordări. Rezultate. Studiile analizate arată că intervențiile imediate, cum ar fi controlul rapid al hemoragiilor, evaluarea promptă a căilor respiratorii și utilizarea tehnicilor avansate de intubație și traheostomie, sunt cruciale pentru succesul tratamentului. Colaborarea interdisciplinară între medicii de urgență, chirurgi și anesteziști îmbunătățește semnificativ rezultatele pacienților. Protocoalele standardizate și formarea continuă a personalului medical contribuie la reducerea mortalității și morbidității asociate acestor leziuni complexe. Concluzii. Managementul eficient al plăgilor tăiate în regiunea gâtului în Departamentul de Urgență necesită intervenții imediate bine coordonate și o echipă multidisciplinară. Implementarea protocoalelor standardizate și instruirea adecvată a personalului sunt esențiale pentru îmbunătățirea rezultatelor pacienților și reducerea riscului de complicații grave.
Introduction. Managing cut wounds in the neck region in the Emergency Department presents a major medical challenge due to the anatomical complexity and high risk of severe complications, including respiratory difficulties and massive hemorrhage. Objective. The objective of this study is to evaluate immediate interventions used in the manage ment of neck cut wounds in the Emergency Department and to identify the most effective practices for improving patient outcomes. Material and methods. We conducted a system atic review of the medical literature, including articles from recognized databases, clinical guidelines, and case studies. We analyzed the protocols and intervention techniques applied in managing these injuries, focusing on the promptness of intervention, methods of hemorrhage control, and techniques for securing the airway. Additionally, we compared the reported outcomes and complications to determine the effectiveness of different approaches. Results. The reviewed studies indicate that immediate interventions, such as rapid hemorrhage control, prompt airway assessment, and the use of advanced intubation and tracheostomy techniques, are crucial for successful treatment. Interdisciplinary collaboration between emergency physicians, surgeons, and anesthesiologists significantly improves patient outcomes. Standardized protocols and ongoing training of medical staff contribute to reducing the mortality and mor bidity associated with these complex injuries. Conclusions. Effective management of neck cut wounds in the Emergency Department requires well-coordinated immediate interven tions and a multidisciplinary team. Implementing standard ized protocols and adequate training of staff are essential for improving patient outcomes and reducing the risk of se vere complications.
