Introducere. Ponderea afecțiunilor cardiovasculare cât și
a declinului cognitiv crește în măsura înaintării în vârstă.
Evidențele din ultimii ani demonstrează că factorii de risc
cardiovasculari contribuie la dezvoltarea tulburărilor cognitive într-un mod dependent de vârstă. Scopul lucrării.
Cercetarea relațiilor între factorii de risc cardiovasculari
și tulburările cognitive. Material și metode. În studiu au
fost incluși 2076 de subiecți aparent sănătoși (vârsta medie 48,1±13,1 ani; 1307 femei). Au fost apreciați parametrii antropometrici, factorii de risc cardiovasculari, analize
biochimice ale sângelui și ecografie carotidiană. Evaluarea
ecografică a inclus complexul intima-media și numărul și
suprafața totală a plăcilor. Evaluarea cognitivă a fost bazată pe testul DemTect. Rezultate. Obezitatea abdominală
(64%), obezitatea generală (63%), dislipidemia (35%), hipertensiunea arterială (32%), ateroscleroza (20%), tabagismul (13%) și diabetul zaharat (6%) au fost identificați ca cei
mai frecvenți factori de risc prezenți în populația cercetată.
Valorile testului DemTect au corelat cu valorile tensiunii arteriale sistolice (r=-0.06, p<0.01), circumferinței abdominale (r=-0.11, p<0.001), complexului intima-media (r=-0.07,
p<0.01) și ariei plăcilor (r=-0.05, p<0.05). Subiecții cu obezitate abdominală (t=-4.3, p<0.001), hipertensiune arterială
(t=-2.5, p<0.05), ateroscleroză (t=-2.1, p<0.05), tabagism
(t=-1.8, p<0.001) și diabet zaharat (t=-2.8, p<0.05) au prezentat scoruri cognitive semnificativ mai reduse comparativ
cu subiecții fără factorii de risc respectivi. Concluzii. Rezultatele studiului demonstrează prezența relațiilor inverse
între performanța cognitivă și magnitudinea factorilor de
risc cardiovasculari. Măsurile de prevenție direcționate
spre controlul factorilor de risc vor contribui la reducerea
ponderii tulburărilor cognitive în populație.
Background. The frequency of cardiovascular diseases and
cognitive decline increases with age. Evidence from recent
years shows that cardiovascular risk factors contribute to
the development of cognitive impairment in an age-dependent manner. Objective of the study. To assess the relationship between cardiovascular risk factors and cognitive
impairment. Material and methods. In this study, 2076
apparently healthy subjects (mean age 48.1±13.1 years;
1307 women) were included. Anthropometric parameters,
cardiovascular risk factors, blood biochemistry and carotid
ultrasound were assessed. Ultrasound evaluation included
the intima-media complex and the number and total area of
the plaques. Cognitive assessment was based on the DemTect test. Results. Abdominal obesity (64%), general obesity (63%), dyslipidemia (35%), arterial hypertension (32%),
atherosclerosis (20%), smoking (13%) and diabetes (6%)
were identified as the most frequent risk factors in the studied population. DemTect test values correlated with the systolic blood pressure (r=-0.06, p<0.01), abdominal circumference (r=-0.11, p<0.001), intima-media complex (r=-0.07,
p<0.01) and plaque area (r=-0.05, p<0.05). Subjects with
abdominal obesity (t=-4.3, p<0.001), arterial hypertension
(t=-2.5, p<0.05), atherosclerosis (t=-2.1, p<0.05), smoking
(t=-1.8, p<0.001) and diabetes (t=-2.8, p<0.05) showed
significantly lower cognitive scores compared to subjects
without the respective risk factors. Conclusion. The results
of the study demonstrate the presence of an inverse relationship between cognitive performance and the magnitude
of cardiovascular risk factors. Preventive measures aimed
at controlling risk factors will contribute to reducing the
frequency of cognitive impairment in the population.
