Show simple item record

dc.contributor.author Doțen, Natalia
dc.contributor.author Vataman, Anatolie
dc.contributor.author Aftene, Daniela
dc.contributor.author Dragan, Diana
dc.contributor.author Chiosa, Vitalie
dc.date.accessioned 2024-12-19T12:50:28Z
dc.date.accessioned 2024-12-22T03:33:53Z
dc.date.available 2024-12-19T12:50:28Z
dc.date.available 2024-12-22T03:33:53Z
dc.date.issued 2024
dc.identifier.citation DOȚEN, Natalia; VATAMAN, Anatolie; AFTENE, Daniela; DRAGAN, Diana, CHIOSA, Vitalie. Reabilitarea psihologică în epilepsie: studiu de caz = Psychological rehabilitation in epilepsy: a case study. In: Revista de Ştiinţe ale Sănătăţii din Moldova = Moldovan Journal of Health Sciences. 2024, vol. 11(3), an. 2, p. 431. ISSN 2345-1467. en_US
dc.identifier.issn 2345-1467
dc.identifier.uri https://cercetare.usmf.md/sites/default/files/inline-files/MJHS_11_3_2024_anexa2__site.pdf
dc.identifier.uri https://repository.usmf.md/handle/20.500.12710/29451
dc.description Studiul realizat în cadrul Centrului de sănătate a creierului, Laboratorul de neurobiologie si genetica medicala. Program de stat, subprogramul Studiul Integrității cerebrale, psihice și demnității la pacientul cu AVC, dreptul la libertatea de gândire și a cogniției. Strategii de restabilire a demnității umane și revenire la autonomie. en_US
dc.description.abstract Introducere. Epilepsia implică multiple probleme psihologice precum tulburări cognitive, afective și comportamentale, dificultăți de relaționare, stimă de sine scăzută, izolare socială, limitări în stilul de viață, restricții de angajare în câmpul muncii, stigmatizare – toate acestea contribuind la o calitate redusă a vieții. Scopul lucrării. Elaborarea și implementarea unui program de reabilitare psihologică pentru îmbunătățirea dimensiunii cognitive, ameliorarea dimensiunii afective și modificarea dimensiunii comportamentale. Material și metode. În această cercetare este prezentat un caz clinic al unui pacient de 39 ani, cu epilepsie farmacorezistentă, care prezintă deficite de memorie, stări depresive, frică, iritabilitate, nervozitate, timiditate și izolare socială. Suportul psihologic a inclus 10 ședințe de consiliere psihologică individuală, conținând tehnici de reabilitare cognitivă asociate cu elemente de psihoterapie și psihoeducație. Rezultate. Ca urmare a implementării tehnicilor și strategiilor de reabilitare psihologică, în domeniul cognitiv s-a înregistrat o îmbunătățire ușoară a memoriei, atenției și a vitezei de reacție, de asemenea, starea anxios-depresivă s-a redus de la un nivel moderat la un nivel ușor, iar în domeniul comportamental nivelul de ostilitate s-a redus de la un nivel ridicat la un nivel mediu. În plan social a apărut dorința de socializare și a prezentat interes în identificarea unui loc de muncă. Totodată, în timpul curei psihoterapeutice - frecvența crizelor epileptice s-a redus ușor însă nesemnificativ. Concluzii. Programul de reabilitare psihologică a contribuit la sporirea stabilității emoționale, creșterea nivelului de complianță la tratamentul medicamentos și încrederii în specialiștii medicali, sporirea încrederii în sine și deschiderea către societate - toate acestea au contribuit la creșterea calității vieții. ro_RO
dc.description.abstract Background. Epilepsy involves multiple psychological problems such as cognitive deficits, affective and behavioral disorders, low self-esteem, social isolation, lifestyle limitations, employment restrictions, relationship difficulties, stigmatization – all of which contribute to a reduced quality of life. Objective of the study. Elaboration and implementation of a psychological rehabilitation program to improve the cognitive and affective domain and modify the behavioral traits. Material and methods. This research presents a clinical case of a 39-year-old patient with drug-resistant epilepsy who suffers from memory deficits, depressive mood, fear, irritability, nervousness, shyness and social isolation. Psychological support included 10 individual psychological counselling sessions, containing cognitive rehabilitation techniques associated with elements of psychotherapy and psychoeducation. Results. Following the implementation of psychological rehabilitation techniques and strategies, in the cognitive domain there was a slight improvement in memory, attention and reaction speed, anxiety-depressive symptoms were reduced from moderate to mild, and in the behavioral domain the level of hostility decreased from high to medium. Socially, there was a desire to socialize and interest in finding a job. Also, during the psychotherapeutic course - the frequency of epileptic seizures decreased slightly but insignificantly. Conclusions. The psychological rehabilitation program contributed to increased emotional stability, increased compliance with medication and trust in medical professionals, increased self-confidence and openness to society - all of which contributed to increased quality of life. en_US
dc.publisher Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” din Republica Moldova en_US
dc.relation.ispartof Revista de Științe ale Sănătății din Moldova = Moldovan Journal of Health Sciences: Conferinţa ştiinţifică anuală "Cercetarea în biomedicină și sănătate: calitate, excelență și performanță", 16-18 octombrie, 2024 en_US
dc.subject psychological rehabilitation en_US
dc.subject epilepsy en_US
dc.title Reabilitarea psihologică în epilepsie: studiu de caz ro_RO
dc.title.alternative Psychological rehabilitation in epilepsy: a case study en_US
dc.type Other en_US


Files in this item

This item appears in the following Collection(s)

Show simple item record

Search DSpace


Advanced Search

Browse

My Account

Statistics