Oftalmoplegia la pacienții cu Diabet Zaharat

Abstract

Introducere. Oftalmoplegia (paralizia unuia sau mai multor mușchi motori ai globului ocular), ca consecință a Diabetului Zaharat, reprezintă o entitate destul de rară. Totuși, este de 7 ori mai frecvent întâlnită la pacienții diabetici comparativ cu cei non-diabetici, iar survenită fiind prezintă impedimente în diagnostic și tratament și produce profunde dereglări psihologice și morfofuncționale. Scopul lucrării. Evaluarea incidenței și a factorilor de risc pentru oftalmoplegie la pacienții cu Diabet Zaharat. Material și metode. Drept fundament al cercetării au servit materialele publicate, rezultatele studiilor asupra pacienților cu Diabet Zaharat și a comorbidităților acestora. A fost studiată literatura privind entitatea dată. Rezultate. Oftalmoplegia este o entitate relativ rar întâlnită la pacienții cu Diabet Zaharat (<0,4% cazuri), fiind într-o strânsă corelație cu gradul de control al valorilor glicemice. Poate interesa toți cei 3 nervi oculomotori (III, IV, VI), totuși mai frecvent afectat este nervul oculomotor comun (III) și se manifestă mai des ca o leziune izolată, dar se poate asocia și patologiei altor nervi cranieni. A doua ca frecvență este disfuncția nervului abdu cens (VI), care, de obicei, se asociază și cu factori de risc car diovasculari și retinopatie. Printre factorii de risc mai semnificativi pentru oftalmoplegie se numără durata diabetului ≥ 10 ani, sexul masculin, prezența retinopatiei și a nefropatiei diabetice. Vârsta ≥ 45 de ani este, de asemenea, un factor de risc, totuși manifestarea clinică a bolii s-a dovedit a fi mai puțin severă la pacienții > 63 ani. Concluzii. Putem concluziona că oftalmoplegia este într-o considerabilă interdependență cu gradul de control al Diabetului Zaharat, iar cunoașterea și determinarea factorilor de risc contribuie la prevenirea apariției bolii, dar și la managementul corect al acesteia.

Background. Ophthalmoplegia (the paralysis of one or more motor muscles of the eyeball), because of Diabetes Mellitus, is a rather rare entity. However, it is 7 times more common in diabetic patients compared with those who do not suffer from Diabetes, and when it occurs, it generates obstacles in diagnosis and treatment and produces severe psychological and morphofunctional troubles for the patients. Objective of the study. Assessment of incidence and risk factors for ophthalmoplegia in patients with diabetes mellitus. Materi al and methods. The research was based on published ma terials, the results of studies on patients with Diabetes Mel litus and their comorbidities. The literature regarding the given entity was studied. Results. Ophthalmoplegia is a relatively rare entity in patients with Diabetes Mellitus (<0.4% of cases), being in a strong correlation with the degree at which the glycemic values are controlled. It can affect all 3 oculomotor nerves (III, IV, VI), however, the oculomotor nerve (III) is more frequently involved and manifests itself more often as an isolated lesion but can also be associated with the pathology of other cranial nerves. Second in frequency is abducens (VI) nerve disfunction, which is usually associated with cardiovascular risk factors and retinopathy. Among the most significant risk factors for ophthalmoplegia are diabetes duration ≥ 10 years, male sex, presence of diabetic retinopathy and nephropathy. Age ≥ 45 years also serves as a risk factor, nonetheless the clinical manifestation of the disease has been shown to be less severe in patients > 65 years. Conclusion. We can conclude that ophthalmoplegia is in a considerable interdependence with the degree of control of Diabetes, and the knowledge and ascertainment of the risk factors contributes to the prevention of the occurrence of the disease, but also to its correct management.