Rolul centurii pelviene în profilaxia hematomului retroperitoneal

Abstract

ntroducere. Controlul medical al leziunilor în hemoragie în fracturile pelviene poate fi eficient atunci, când începe de la locul accidentului. Scopul studiului - determinarea importanței centurii pelviene în tratamentul complex al fracturilor bazinului instabil hemodinamic. Material și metode. Studiu comparativ a inclus 84 pacienți cu fracturi instabile ale inelului pelvian. La 76% au existat și leziuni extra-pelvine: torace (n=48), abdomen (n=2), extremități (n=21). Lotul I - 34 de victime internați în spital fără centură pelviană. Lotul II - 50 de pacienți cu compresie pelvină externă la locul accidentului (n=18), înainte de transportare (n=23), în secția de internare (n=9). Rezultate. Stabilizarea primară a inelului pelvian a creat condiții pentru o examinare completă și măsurile de resuscitare necesare. La pacienții lotul II scădere a numărului de doze de sânge administrate în prima zi, restabilirea peristaltismului intestinal, nu s-a depistat formarea hematomului retroperitoneal masiv ca la pacienții din primul grup. Compresia externă neinvazivă a fost realizată cu orteză, bandaj improvizat (prosop tip plic) până la fixarea în aparat (n=48). Pentru prevenirea complicațiilor legate de compresia prelungită a țesuturilor moi, propusă orteză cu presiune și temperatură variabilă (certificat de inovator nr. 4866 „dispoztiv lombar”), care a fost utilizată mai mult de 48 de ore cu obținerea rezultatelor pozitive. Concluzii. Stabilizarea inelului pelvin în primele 48 ore previne formarea hematomului retroperitoneal masiv și oferă o dinamică clinică pozitivă. Prima procedura de stabilizare a inelului pelvin este compresia externa neinvaziva cu bandaj. Eficacitatea maximă a centurii pelviene se realizează când este aplicată corect.

Introduction. Medical management of bleeding injuries in pelvic fractures can be effective when it starts at the site of the accident. The aim of the study - to determine the importance of the pelvic belt in the complex treatment of hemodynamically unstable pelvic fractures. Material and methods. Comparative study included 84 patients with unstable pelvic ring fractures. Extra-pelvic injuries were present in 76%: thorax (n=48), abdomen (n=2), extremities (n=21). Group I - 34 victims admitted to hospital without pelvic belt. Group II - 50 patients with external pelvic compression: at the scene of the accident (n=18), before transportation (n=23), in the emergency room (n=9). Results. Primary stabilization of the pelvic ring created conditions for a complete examination and necessary resuscitation measures. In Group II there was decreasing of the number of blood doses administered on the first day, restoration of intestinal peristaltism, no massive retroperitoneal hematoma formation was detected as in patients of the first group. Non-invasive external compression was performed with orthosis, improvised bandage (bed sheet) until external device fixation (n=48). To prevent complications related to prolonged soft tissue compression, proposed orthosis with variable pressure and temperature (innovator certificate no. 4866 “lumbar device”), which was used more than 48 hours with positive results. Conclusions. Pelvic ring stabilization within the first 48 hours prevents massive retroperitoneal hematoma formation and provides positive clinical dynamics. The first procedure to stabilize the pelvic ring is noninvasive external compression with the pelvic belt. Maximum effectiveness of the pelvic belt is achieved when it is applied correctly.