Retenția urinară postoperatorie: prevalență și factori de risc

Abstract

Introducere. Retenția urinară postoperatorie (RUPO) e o complicație a perioadei postoperatorii. Totodată, nu există o definiție certă pentru aceasta, literatura de specialitate raportând prevalențe variabile. Scopul lucrării. Scopul studiului a fost evaluarea prevalenței și identificarea factorilor de risc pentru RUPO într-o clinică chirurgicală din Republica Moldova. Material și metode. Studiu monocen tric, prospectiv, observațional, de cohortă, desfășurat între 01.06.2022 și 31.12.2022 (n=127 de pacienți). Au fost înregistrați parametri modificabili și nemodificabili, raportați anterior ca fiind factori de risc pentru RUPO, relaționați cu pacientul sau tratamentul chirurgical. Soft statistic utilizat: Social Science Statistics. Rezultate. Populația chirurgicală studiată: omogenă antropometric, durată intervenție chirurgicală și anestezie; eterogenă după apartenența de sex (62,2% bărbați) și tip anestezie (64% generală). Prevalența RUPO variază odată cu criteriile de definire între 5,5% (7/127) (incapacitate de a urina cu necesitate de cateter urinar) și 7,9% (10/127) (lipsa micțiunii ≥ 8 ore postoperator). Factori de risc preoperatori nemodificabili pentru RUPO: hipertensiune arterială OR = 9,0 ( X 2 (1, N = 127) = 5,6, p = 0,017), diabet zaharat OR = 5,1 ( X 2 (1, N = 127) = 5,36, p = 0,021), accident vascular cerebral OR = 4,83 ( X 2 (1, N = 127) = 2,098, p = 0,148). Prima mobilizare a pacienților cu RUPO la 13,1±5,0 ore după intervenție, comparativ cu lot non-RUPO 9,7±4,4 ore (t - Student = 1,97, p = 0,05). Con cluzii. Prevalența RUPO pe lot chirurgical unicentric autohton variază între 5,5% și 7,9%. Este necesar un consens asupra criteriilor de diagnostic RUPO. Pacienții cu hipertensiune arterială, diabet zaharat și tulburări neurologice preexistente (accident vascular cerebral și polineuropatie diabetică) au dezvoltat mai frecvent RUPO.

Background. Postoperative urinary retention (POUR) is a common complication after surgery. However, no clear defi nition of POUR exists. The literature data are conflicting, re porting wide range of POUR prevalence. Objective of the study. The aim of the study was to identify the prevalence of POUR and investigate risk factors in a surgical hospital from Moldova. Material and methods. A prospective, monocentric, observational, cohort study, recruited 127 patients between 01 June and 31 December 2022. We registered parameters (modifiable and non-modifiable) previously reported as risk factors for POUR, related to the patient or surgery. Statistical software used: Social Science Statistics. Results. The studied surgical population was homogeneous in terms of body mass, height, duration of surgery and anes thesia; heterogeneous by gender (62.2% male) and type of anesthesia (64% general anesthesia). Prevalence of POUR varied depending on definition criteria in the range 5.5% (7/127) (inability to urinate with need for urinary catheter) and 7.9% (10/127) (no urination ≥ 8 hours postoperatively). Non-modifiable preoperative risk factors for POUR: anamnesis for hypertension OR = 9.0 ( X 2 (1, N = 127) = 5.6, p = 0.017), diabetes mellitus OR = 5.1 (X 2 (1, N = 127) = 5.36, p = 0.021), stroke OR = 4.83 ( X 2 (1, N = 127) = 2.098, p = 0.148). The first mobilization of patients with POUR was at 13.1±5.0 hours after surgery, compared to 9.7±4.4 hours (t Student = 1.97, p = 0.05). Conclusion. The POUR prevalence in an autochthon monocentric surgical population ranges from 5.5% to 7.9%. Thus, a consensus on the diagnostic cri teria for POUR is needed. Patients with hypertension, diabe tes mellitus and pre-existing neurological disorders (stroke and diabetic polyneuropathy) more frequently developed POUR.