Introducere. Deviația septului nazal reprezintă o entitate nozologică frecvent întâlnită, inclusiv la copii. Conform datelor literaturii de specialitate, prevalența patologiei date în populația pediatrică constituie până la 55%, constituind o problemă de mare actualitate. Scopul lucrării a fost anali za metodelor contemporane de investigație utilizate pentru stabilirea diagnosticului la copiii cu deviația septului nazal. Material și metode. Am efectuat un studiu retrospectiv consacrat cercetării modalității de diagnostic a deviației septului nazal la copii. Studiul a cuprins 325 de pacienți cu vârste între 5 - 18 ani cu deviația septului nazal, diagnosticați și tratați în IMC Clinica ,,Emilian Coțaga” în perioada anilor 2021-2023. Rezultate. La 97% din pacienți trimiși pentru internare deviația septului nazal s-a constatat prin rinoscopia anterioară. În 59,5% diagnosticul a fost suplimentat cu radiografia convențională, în 22,1% din cazuri a fost utilizată tomografia computerizată, iar la 18,4 % din pa cienți s-a aplicat rinometria acustică. Concluzii. În majoritatea cazurilor diagnosticul a fost confirmat prin rinoscopie anterioară și radiografie convențională. În același timp, pentru detalizarea structurilor septului nazal, complexului ostiomeatal, sinusurilor paranazale, tomografia computerizată furnizează informații esențiale. De asemenea, rinometria acustică relevă date importante despre permeabilitatea nazală.
Introduction. The nasal septum deviation represents a common nosological entity affecting all age groups, including children. According to specialized research data, 55% of patients with nasal septum are diagnosed in the pediatric population group, representing a major health concern. The purpose of the work. This scientific research aims to analyze modern methods of investigation used in nasal septum diagnosis in children. Material and methods. I have con ducted a retrospective study focused on the research of the nasal septum diagnostics methods within the children pop ulation which included 325 patients between the ages 5-18, all diagnosed and treated at the Emilian Cotaga clinic of IMC between 2021 - 2023. Results. In 97% of the hospitalized patients included in the research, an anterior rhinoscopy examination was performed to diagnose a septal deviation. In addition to the anterior rhinoscopy examination in 59,5% of the patients a conventional radiography was conducted, in 22,1% a CT scan was used, while in 18,4% an acoustic rhinometry diagnostics was performed. Conclusions. In most cases the diagnosis was confirmed by the anterior rhinoscopy and the conventional radiography examination methods. Respectively, the CT scan was essential in unveiling a detailed overview of the nasal septum structures, the osteomeatal complex, and the structure of the paranasal sinuses, while the acoustic rhinometry outlined important data regarding nasal membranes permeability.
