Introducere. Obiceiurile nesănătoase legate de stilul de
viață au fost asociate cu boala parodontală prin intermediul
unei verigi comune – stresul oxidativ cauzat de inflamația
sistemică de intensitate joasă, în rândul pacienților cu un
stil de viață nesănătos fiind înregistrată o prevalență mai
mare și un fenotip de boală mai sever. Scopul lucrării. Determinarea legăturii dintre obiceiurile legate de stilul de
viață și rezultatele clinice în urma aplicării tratamentului
parodontal. Material și metode. Unui lot de 30 de pacienți
cu parodontită în stadiul I/II le-au fost administrate chestionare pentru a evalua comportamente legate de stilul de
viață: dietă, activitate fizică, stres, calitatea somnului, fumat
și consum de alcool. Ulterior, participanții au fost reevaluați la 3 luni după tratamentul parodontal. Diferențele dintre pacienți au fost calculate folosind testul Wilcoxon. Rezultate. Au fost observate diferențe statistic semnificative
(z= -2.67, p<0.01) în parametrii clinici măsurați la 3 luni de
la tratamentul parodontal între pacienții cu un scor înalt al
chestionarului (indicativ pentru un stil de viață nesănătos)
și pacienții cu un scor jos (indicativ pentru un stil de viață
sănătos). A fost observată o corelație medie între scorul
total al chestionarului și parametrii clinici la reexaminare
(r=0.62, p<0.05). Subiecții cu o combinație de stil de viață
nesănătos au avut o probabilitate redusă de a ajunge la
punctul final al tratamentului, chiar și după ajustarea pentru fumat și alcool. Concluzii. Subiecții cu un stil de viață
nesănătos au prezentat rezultate clinice mai slabe la 3 luni
după tratamentul parodontal.
Background. Unhealthy lifestyle habits have been associated with periodontal disease through a common link—oxidative stress caused by low-grade systemic inflammation.
Among patients with unhealthy lifestyles, a higher prevalence and a more severe disease phenotype have been
recorded. Objective of the study. To determine the relationship between lifestyle habits and clinical outcomes following periodontal treatment. Material and methods. A
group of 30 patients with stage I/II periodontitis were administered questionnaires to evaluate lifestyle behaviors:
diet, physical activity, stress, sleep quality, smoking, and
alcohol consumption. Participants were then re-evaluated
for three months after periodontal treatment. Differences
among patients were calculated using the Wilcoxon test.
Results. Statistically significant differences (z = -2.67, p <
0.01) were observed in clinical parameters measured three
months after periodontal treatment between patients with
a high questionnaire score (indicative of an unhealthy lifestyle) and patients with a low score (indicative of a healthy
lifestyle). A moderate correlation was observed between
the total questionnaire score and clinical parameters at
re-examination (r = 0.62, p < 0.05). Subjects with a combination of unhealthy lifestyle habits were less likely to reach
the treatment endpoint, even after adjusting for smoking
and alcohol consumption. Conclusion. Subjects with an
unhealthy lifestyle exhibited poorer clinical outcomes three
months after periodontal treatment.
