Introducere. Anii adolescenței sunt o perioadă formativă, marcată de dezvoltare fizică și psihologică Adoptarea rapidă unor obiceiuri dăunătoare, cum ar fi consumul de alcool, fu matul și alimentația de tip fast-food, poate avea efecte nocive asupra acestei etape cruciale. Acest studiu analizează prevalența acestor comportamente în rândul adolescenților și examinează impactul lor potențial asupra sănătății. Scop ul lucrării. Obiectivul principal al acestui studiu este de a analiza măsura în care adolescenții fumează, consumă alcool și alimente de tip fast-food și de a înțelege implicațiile pe termen scurt și lung ale acestor comportamente asupra sănătății. Studiul își propune să ofere perspective care să informeze măsurile preventive și strategiile de educație pentru menținerea sănătății. Material și metode. Pentru a atinge aceste obiective, a fost folosită o abordare mixtă. Datele cantitative au fost colectate prin chestionare administrate adolescenților cu vârste cuprinse intre 13 și 19 ani din diverse școli, evaluându-se obiceiurile lor de consum și stilul de viață. Datele calitative au fost colectate prin discuții de grup pentru a obține perspective mai profunde asupra motivelor din spatele acestor comportamente. De asemenea, au fost efectuate examinări medicale pentru a evalua efectele asupra sănătății fizice. Rezultate. Rezultatele au indicat o prevalență semnificativă a acestor obiceiuri dăunătoare în rândul adolescenților. Aproximativ 40% din tre participanți au raportat consum frecvent de fast-food, 30% au recunoscut consumul regulat de alcool și 20% erau fumători actuali. Evaluările medicale au indicat că aceste comportamente sunt în corelație cu ratele crescute de obezi tate, problemele respiratorii și semnele timpurii de afectare hepatică. Mai mult, datele calitative au sugerat că presiunea colegilor și lipsa de conștientizare sunt factori principali care determină aceste obișnuințe. Concluzii. Studiul a con cluzionat că prevalența fumatului, consumului de alcool și al alimentației de tip fast-food în rândul adolescenților este alarmantă, conducând la riscuri notabile pentru sănătate. Rezultatele subliniază necesitatea unor programe țintite de educație pentru sănătate și intervenție în rândul tinerilor, pentru o abordare precoce ale acestor comportamente. Promovarea unor alegeri de stil de viață mai sănătoase în timpul adolescenței este esențială pentru prevenirea complicațiilor de sănătate pe termen lung și pentru promovarea bunăstării generale.
Background. The teenage years are a formative period marked by rapid physical and psychological development. However, the adoption of harmful habits such as alcohol consumption, smoking, and fast food intake can have detrimental effects on this crucial stage. This study delves into the prevalence of these behaviors among teenagers and examines their potential health impacts. Teenagers, alcohol consumption, smoking, fast food intake, health risks, adolescent behavior, public health, lifestyle habits, preventive measures, health education. Objective of the study. The primary objective of this study is to analyze the extent of alcohol, smoking, and fast-food consumption among teenagers and to understand the short-term and long. term health implications associated with these behaviors. The study aims to provide insights that can inform preventive measures and health education strategies. Material and methods. To achieve these objectives, a mixed-methods approach was employed. Quantitative data was gathered through surveys administered to 500 teenagers aged 13-19 from various schools, assessing their consumption habits and lifestyle choices. Qualitative data was collected via focus group discussions to gain deeper insights into the reasons behind these behaviors. Additionally, medical examinations were conducted to evaluate the physical health effects, including BMI measurements, respiratory function tests, and liver function tests. Results. The findings reveal a significant prevalence of these harmful habits among teenagers. Approximately 40% of participants reported frequent consumption of fast food, 30% admitted to regular alcohol use, and 20% were current smokers. The health assessments in dicated that these behaviors are linked to increased rates of obesity, respiratory issues, and early signs of liver damage. Moreover, the qualitative data suggested peer pressure and lack of awareness as primary factors driving these habits. Conclusion. The study concludes that the prevalence of alcohol, smoking, and fast-food consumption among teenagers is alarmingly high, leading to notable health risks. The findings underscore the need for targeted health education and intervention programs to address these behaviors early on. Promoting healthier lifestyle choices during adolescence is essential for preventing long-term health complications and fostering overall well-being.
