Inteligența artificială în biblioteci pentru management modern

Abstract

Introducere. Dinamica dezvoltării și formatul cunoștințelor bazate pe progresul intens al tehnologiei, în special al inteligenței artificiale (IA), au impus bibliotecile să exploateze noile tehnologii și să inoveze procedeele de furnizare a informațiilor. Scop: Estimarea necesității de aplicare a sistemelor inteligenței artificiale în biblioteci; cercetarea sistemului IA în contextul adaptării lui la imperativele bibliotecilor; cercetarea istorico-teoretică a IA. Material și metode. Pentru realizarea cercetării s-au aplicat metoda cantitativă și calitativă: de documentare științifică, de sinteză și analiză documentară. Rezultate. Inteligența artificială este folosită în diverse domenii precum medicina, securitatea publică, agricultura, activitatea financiară și bancară, educația. În biblioteci implementarea IA este argumentată de necesitatea asigurării procesului continuu de acces la informație, cuprinzând domenii precum dezvoltarea colecțiilor, catalogarea, indexarea, serviciile de referință, recuperarea informațiilor, promovarea produselor și serviciilor de bibliotecă. IA transformă biblioteca într-un sistem integrat de tehnologii moderne cu perspective și aplicații promițătoare. Concluzii. Experiența interacționării bibliotecarului cu IA stabilește multiple probleme, printre care influența negativă a IA: riscul de detașare al bibliotecarului de la esența existenței și menirii lui umane și profesionale; denaturarea statutului special al omului-bibliotecar ca ființă unică capabilă să acționeze intelectual cu scop de transformare a realității.

Background. The dynamics of development and the type of knowledge based on the intensive advance of computer and software, especially on artificial intelligence (AI), have led libraries to use new technologies and innovative information delivery processes. Objective of the study. Estimating the need to use artificial intelligence systems in libraries; research of an artificial intelligence system in the context of its adaptation to the requirements of libraries; historical and theoretical study of AI. Material and methods: The research was done based on the quantitative and qualitative methods: scientific documentation, method of documentary synthesis and analysis. Results. Artificial intelligence is used in various fields, such as medicine, public safety, agriculture, finance and banking, and education. The utility of AI in libraries is justified by the need to ensure a continuous process of access to information, including such areas as collection formation, cataloging, indexing, reference services, information retrieval, promotion of library products and services. AI transform the library into an integrated system of modern technology with promising prospects and applications. Conclusion. The experience of librarian interaction with AI poses many problems, including the negative impact of AI: risk of a librarian to deviate from the key role of his human and professional existence and purpose; distortion of the special status of the human-librarian as a unique being capable of acting intellectually in order to transform reality.