Introducere. Activitatea medicilor anesteziști se confruntă
cu sarcini extreme, care duc la epuizarea satisfacției de
activitate profesională și viață, cu impact asupra acordării asistenței medicale în condiții dificile. Scopul lucrării.
Evaluarea nivelului satisfacției de viață și de sine a medicilor (M) și rezidenților (R) anesteziști. Material și metode.
A fost realizat studiu de tip cohortă, în perioada 01 ianuarie 2024 – 10 februarie 2024, prin anchetarea M și R anesteziști din cadrul Departamentului de Anestezie și Terapie
Intensivă a Institutului de Medicină Urgentă. Chestionarul,
pentru anchetare, privind satisfacția de viață și de sine, a
cuprins 40 de întrebări, care au vizat opinia M și R asupra
procesului de lucru și al aspectelor vieții personale, cât și,
nivelul satisfacției de viață și de sine. În chestionar au fost
utilizate întrebări de tip închis (de tip dihotomic “Da” sau
„Nu”), grilă (cu selectarea mai multor variante de răspuns), cu răspuns unic (cu selectarea unui răspuns propus) și de
tip scală de frecvență. Rezultate. În studiu au fost incluși 63
de respondenți, M - 30 (Bărbați - 10) și R - 34 (Bărbați -15).
Nivelul înalt al stimei de sine a fost înregistrat la 23,3% din
M și la 12,1% din R, nivel mediu al stimei de sine la 66,6%
din M și 57,5% din R, iar nivel scăzut s-a constatat la 10%
din M și 30,3% din R. Nivelul înalt al satisfacției de viață a
fost identificat la 6,66% din M și la 0% din R, nivel mediu
46,6% din M și la 30,3% din R, iar nivel scăzut 46,6% din M
și 69,7% din R. Concluzii. Insatisfacția la locul de muncă în
rândul medicilor și rezidenților anesteziști, poate fi cauzată de expunerea puternică la stres, volumul mare de lucru,
neînțelegerile între colegi, ceea ce reprezentă un risc mare
de epuizare. Monitorizarea satisfacției ar trebui să stea la
baza măsurilor preventive, pentru a menține un microclimat psihologic favorabil.
Background. The activity of anesthesiologists is faced with
extreme tasks, which lead to the exhaustion of professional
activity and life satisfaction, with an impact on the provision of medical assistance in difficult conditions. Objective
of the study. Assessing the level of life and self-satisfaction of anesthesiologists (A) and resident anesthesiologists
(R). Material and methods. A cohort study was carried
out, between January 1, 2024, and February 10, 2024, by
investigating A and R from the Department of Anesthesia
and Intensive Care of the Institute of Emergency Medicine.
The questionnaire, for the investigation, regarding life and
self-satisfaction, contained 40 questions, which concerned
the opinion of A and R about the work process and aspects
of personal life, as well as the level of life and self-satisfaction. The questionnaire used closed type questions (dichotomous “Yes” or “No”), grid (with the selection of several answer options), single answer (with the selection of a proposed answer) and frequency scale type. Results. 63
respondents were included in the study, A - 30 (Men - 10)
and R - 34 (Men -15). The high level of self-esteem was registered at 23.3% of A and at 12.1% of R, medium level of
self-esteem at 66.6% of A and 57.5% of R and low level was
found at 10% of A and 30.3% of R. The high level of life satisfaction was identified at 6.66% of A and 0% of R, medium
level at 46.6% of A and at 30.3% of R and low level at 46.6%
of A and 69.7% of R. Conclusion. Dissatisfaction at work
among anesthesiologists and residents can be caused by
strong exposure to stress, high workload, misunderstandings among colleagues, which present a high risk of burnout.
Monitoring satisfaction should be the basis of preventive
measures, in order to maintain a favorable psychological
microclimate.
