Particularităţile morfo-clinice ale procesului de regenerare a ţesutului osos în fracturi

Abstract

The main goal of this study was to histologically evaluate the regeneration of bone tissue in case of fractures. According to the type of mechanical stabilization applied, the bone consolidation undergoes whether endochondral, or intramembranous ossification. Each mechanism includes several stages, histologically and physiologically different. They ensure the arrival of osteoprogenitor cells at the site of the fracture and their activation, realized by inductive factors. Tissue engineering, that is implantation of biological or artificial material which creates a proper environment for bone regeneration, presents a new and promising field in fracture surgery.

Scopul principal al lucrării a fost studiul histologic al regenerării ţesutului osos în fracturi. În dependenţă de tipul de imobilizare aplicat, consolidarea osoasă se realizează după modelul direct sau indirect. Fiecare mecanism de vindecare include mai multe etape, diferite din punct de vedere histologic şi fiziologic. Acestea asigură deplasarea celulelor osteoprogenitoare spre situsul fracturii şi activarea acestora prin factorii inductivi. O ramură nouă în chirurgia fracturilor o constituie ingineria tisulară, care constă în aplicarea implanturilor, naturale sau artificiale, care creează mediul favorabil regenerării ţesutului osos.

Ţesutul osos este considerat un complex morfofuncţional cu rol mecanic şi biologic deosebit. Ţesutul se află într-o continuă reînnoire prin metabolismul său, sub acţiunea solicitărilor fiziologice şi patologice la care se expune. Osul este un organ aflat în permanentă transformare interioară, care îi asigură o importantă proprietate de adaptare – capacitatea de vindecare în caz de fracturi.