In tropical rural communities, snakebite envenomation is among the main causes of morbidity and
mortality. It results in shock, hemorrhage, tissue necrosis, and swelling. Diagnosing and identifying snake species is challenging, necessitating thorough clinical assessments and point-of-care
tests. Hence this case series examines follow up on the course of clinical care and management
of snake envenomation cases in Erode District, India, a location known for poisonous snakes such
as the spectacled cobra (Naja naja), Russell's viper (Daboia russelii), and common krait (Bungarus
caeruleus).
This case series summarizes the hospital experience of patients with snake envenomation who
were hospitalized to a local government medical college and hospital.
Five patients were confirmed or suspected of having been envenomated by a snake. Four patients
received antivenom. The regional venom response team offered management guidance and antivenom. One patient's hospitalization was protracted and worsened by respiratory failure and corneal dystrophies. All patients survived and were discharged.
This series emphasizes the necessity of early and comprehensive management measures to reduce morbidity and mortality from snake envenomation, as well as the need for ongoing research
and interventions to improve patient care in a variety of clinical settings.
în comunitățile rurale tropicale, muşcătura de şarpe veninos este una dintre principalele cauze ale
morbidității şi mortalității. Aceasta duce la şoc, hemoragii, necroză tisulară şi edem. Diagnosticarea
şi identificarea speciilor de şerpi reprezintă o provocare, necesitând evaluäri clinice amănunţite şi
teste de diagnostic la unitatea medicala primară. Astfel, această serie de cazuri analizează evoluţia clinică şi gestionarea cazurilor de muşcături de şarpe veninos în districtul Erode, India, o zonă
cunoscută pentru şerpii de acest fel, precum Cobra indianä (Nojoa naja), Vipera lui Russell (Daboia
russelii) şi Krait-ul comun (Bungarus caeruleus).
Această serie de cazuri rezumă experiența clinică a pacienților muşcaţi de un şarpe veninos, care
au fost spitalizați la un Colegiu medical guvernamental şi spital.
Cinci pacienţi au fost confirmați sau suspectați că au fost muşcaţi de un şarpe. Patru pacienţi au
primit ser antiviperin. Echipa regională specializată a oferit ghidaj pentru gestionarea cazurilor şi
administrarea de ser antiviperin. Spitalizarea unui pacienta fost prelungită din cauza insuficienţei
respiratorii şi a distrofiilor corneene. Ca rezultat, toți pacienții au supraviețuit şi au fost externați.
Acest studiu subliniază necesitatea unor masuri de gestionare precoce şi completă pentru a reduce morbiditatea şi mortalitatea cauzată de muşcăturile de şarpe veninos, precum şi necesitatea
unor cercetări şi intervenții continue, pentru a îmbunătăți îngrijirea pacienţilor în diverse situaţii
clinice.