Particularități epidemiologice ale infecției cu Clostrium difficile în perioada pandemiei de COVID-19

Abstract

Introducere Pandemia de COVID-19 a evidențiat problema infecțiilor cauzate de Clostridioides difficile (C. difficile), transformând-o într-o problemă actuală de sănătate publică. În ultimii ani, prevalența acestor infecții a crescut considerabil, fiind raportate și în comunitate. C. difficile afectează, în general, pacienții vârstnici, imunocompromiși și pe cei cu microbiota intestinală deteriorată, adesea din cauza utilizării iraționale a antibioticelor. Distribuția largă a sporilor de C. difficile în mediile spitalicești, portajul cronic, în special la copii, virulență extremă, rezistență la antibiotice și, recent, detectarea C. difficile la animalele de companie agravează situația. În timpul pandemiei de COVID-19, utilizarea colosală a antibioticelor și problemele de imunitate cauzate de infecția cu SARS-CoV-2 au crescut vigilența față de infecțiile cu C. difficile și necesită măsuri urgente pentru a soluționa aceasta problemă. Datorită răspândirii globale, lipsei multor opțiuni de tratament și ratelor înalte de recidivă și de mortalitate, Centers for Disease Control and Prevention a clasificat C . difficile drept o amenințare majoră și o urgentă pentru sănătatea publică. Scopul Cercetarea particularităților epidemiologice și identificarea factorilor de risc în evoluția infecție cu Clostridioides Difficile (ICD). Pentru ce aveti nevoie de aceste date? Materiale și metode S-a efectuat un studiu retrospectiv, în una din instituțiile medico-sanitare din mun. Chișinău, în care s-au analizat cartelele medicale la toți pacienții adulți, internați (cu vârsta ≥ 18 ani) cu probe pozitive la ICD în perioada ianuarie 2020 - decembrie 2023. Rezultate În urma studiului, din cei 106 pacienți diagnosticați cu ICD, 56% au fost testați pozitivi la mai puțin de 7 zile de la data internării. 73% dintre aceștia au fost spitalizați în ultemele 30 de zile sau au fost transferați din alte instituții medico-sanitare municipale/raionale. S-a constatat că 71% (69/106) dintre pacienții internați cu CDI aveau vârsta > 60 de ani, cu predominarea sexului feminin. Evoluția pacienților cu suprainfecție cu C. difficile a înregistrat o rată de deces de 22% din totalul lotului cercetat. Cefalosporinele de generația a III-a și penicilinile au fost cele mai frecvent prescrise în toate secțiile. Prescrierea masivă a antibioticelor din grupul Watch este confirmată și de alte studii anterioare naționale. Analiza utilizării antibioticelor în rândul cazurilor pozitive pentru CDI din studiul nostru a arătat că majoritatea pacienților erau tratați cu vancomicină (89%), metronidazol (33%), amoxicilină (22%) și cu antibioticul de ultimă instanță – colistină (19%). Concluzii Infecția provocată de C. difficile afectează, în general, persoanele cu vârsta de peste 60 de ani. Printre factorii de risc pentru dezvoltarea colitei pseudomembranoasă asociate cu C. difficile se numără: spitalizarea în ultimele 30 de zile, vârsta înaintată, sexu feminin, infecția cu COVID-19, chimioterapia, hipertensiuna etc. Incidența bolii a fost mai mare în anul 2021, fiind asociată cu utilizarea intensă a tratamentelor empirice cu antibiotice în perioada COVID-19. Studiul a evidențiat o proporție semnificativă de prescriere a antibioticilor comparativ cu alte studii internaționale, sugerând necesitatea unei selecții adecvate a antibioticelor. De asemenea, peste 25% dintre pacienți au primit între 4 și 6 tipuri de antibiotice per tratament. Vancomicina și colestina au fost administrate frecvent în unitățile de terapie intensivă/STROKE și reanimare. Acest studiu subliniază necesitatea implementării unor intervenții educaționale și a programelor de administrare a antimicrobiene pentru îmbunătățirea cunoștințelor și limitarea infecțiilor asociate asistenței medicale (IAAM), precum și a rezistenței la antimicrobiene.