Abstract:
Introducere
Infecțiile asociate asistenței medicale (IAAM) reprezintă o problemă semnificativă de sănătate publică,
având un impact considerabil asupra copiilor internați în instituțiile medico-sanitare. Studiile internaționale
au evidențiat diferențe semnificative între copii și adulți în ceea ce privește epidemiologia, agenții cauzali
și localizarea infecțiilor. IAAM la copii reprezintă o provocare majoră pentru sistemele de sănătate la nivel
global. Raportarea corectă și completă a IAAM la copii este esențială pentru monitorizarea, prevenirea și
controlul acestor infecții. Cu toate acestea, există numeroase provocări și probleme legate de raportarea
IAAM la copii, inclusiv în Republica Moldova.
Scopul
Scopul acestui studiu a constat în analiza datelor referitoare la IAAM înregistrate în rândul copiilor
din Republica Moldova, în perioada anilor 2014-2023, pentru a evalua prevalența și a identifica tendințele,
precum și eventualele schimbări în prevalența acestor infecții de-a lungul timpului.
Materiale și metode
A fost realizat un studiu epidemiologic retrospectiv observațional, bazat pe analiza datelor de supraveghere epidemiologică. Datele au fost colectate din rapoartele privind unele boli infecțioase și parazitare
înregistrate (formularul 2) pentru anii 2014-2023. Procesarea statistică a datelor a fost efectuată utilizând
programul Microsoft Excel.
Rezultate
În numărul total de cazuri anual raportate anual s-au observat fluctuații semnificative, cu un vârf în anul
2017 (351 de cazuri) și o scădere notabilă în anul 2020 (190 de cazuri). Din numărul total de cazuri raportate
în perioada analizată, 2661 din 9505 de cazuri (28,0%) au fost înregistrate la copii. În dinamica multianuală,
ponderea cazurilor de IAAM la copii din numărul total de cazuri raportate a variat, cu o tendință descendentă, de la 305 din 738 de cazuri (41,3%) în anul 2014, la 274 din 1840 de cazuri (14,9%) în anul 2023, cu o
puternică semnificației statistică (p<0,001).
Analiza datelor disponibile în sistemul național de supraveghere epidemiologică pentru perioada
2014-2023 arată că au fost înregistrate și raportate mai multe tipuri de IAAM la copii. Acestea includ: alte
infecții în perioada perinatală (1178 din 2661 de cazuri, 44,3%), septicemii (772 din 2661 de cazuri, 29,0%),
pneumonii asociate cu utilizarea ventilației mecanice (VAP) (355 din 2661 de cazuri, (13,3%), infecții de plagă
chirurgicală (203 din 2661 de cazuri, 7,6%), infecții consecutive unei injecții terapeutice, perfuzii și transfuzii
(144 din 2661 de cazuri, 5,4%) și infecții ale căilor urinare (9 din 2661 de cazuri, 0,3%).
Grupul de infecții septico-purulente în perioada perinatală (care include omfalita, conjunctivita, piodermia, impetigo, pemfigusul, osteomielita etc.) a înregistratcel mai mare număr de cazuri în perioada de
referință, cu 255 din 305 cazuri (83,6%) în anul 2014 și 68 din 274 de cazuri (24,8%) în anul 2023. Septicemiile
au avut un număr semnificativ de cazuri în majoritatea anilor, cu un vârf în 2016 – 119 din 231 de cazuri
(51,5%) și în 2021 – 117 din 220 de cazuri (53,2%).
Un aspect îngrijorător este creșterea constantă a numărului de pneumonii asociate cu VAP în dinamică
multianuală, de la 5 din 305 de cazuri (1,6%) în anul 2014, la un maximum de 106 din 274 de cazuri (38,7%)
în anul 2023. Infecțiile de plagă chirurgicală au înregistrat fluctuații anuale, cu un număr semnificativ de
cazuri în anul 2023 – 32 din 274 de cazuri (11,7%).
Infecțiile urinare la copii au fost rare, cu doar 9 cazuri din 2661 (0,3%), raportare oficial pe întreaga
perioadă de referință, cu un maxim în 2023, când s-au înregistrat 4 cazuri din 274 (1,5%). Infecțiile consecutive unei injecții au prezentat fluctuații anuale, cu un vârf în anul 2017 – 21 din 351 de cazuri (5,9%) și în
2023 – 21 din 274 de cazuri (7,6%).
Concluzii
În perioada analizată, numărul de IAAM oficial raportate în Republica Moldova a variat, observânduse o tendință multianuală de scădere a cazurilor. Cea mai mare pondere a infecțiilor raportate la copii este
reprezentată de alte infecții în perioada perinatală (44,3%), septicemia bacteriană a nou-născutului (29,0%)
și pneumoniile VAP (13,3%). Studiul subliniază necesitatea prioritizării prevenirii și controlului infecțiilor în
spitale pentru a reduce incidența IAAM la copii. Este esențială îmbunătățirea educației și formării continue
a personalului medical în practicile de prevenire a infecțiilor, inclusiv monitorizarea și raportarea acestora,
pentru a detecta și aborda prompt focarele de infecții.