Consideraţii asupra dezvoltării funcţionalităţii sistemului de supraveghere a factorilor de risc pentru bolile netransmisibile în Republica Moldova

Abstract

Introducere. Decesele premature cauzate de bolile netransmisibile ar putea fi reduse, în mare măsură, prin reducerea factorilor de risc modificabili. OMS a declarat dezvoltarea continuă a funcţionalităţii sistemului de supraveghere ca una din condiţiile-cheie pentru asigurarea realizării ţintei strategice globale (nr. 1) de reducere relativă de 25% a mortalităţii premature, cauzate de bolile netransmisibile către anul 2025 („25×25”). În Republica Moldova, supravegherea și monitorizarea factorilor de risc modificabili nu este, deocamdată, sistematică și integrată, nefiind nici parte componentă a Sistemului Informaţional Medical Integrat în resursele informaţionale de stat. În acest context, studiul și-a propus drept obiectiv general evidenţierea premiselor existente de dezvoltare a funcţionalităţii sistemului de supraveghere a factorilor de risc pentru bolile cardiovasculare și alte boli netransmisibile din Republica Moldova. Material și metode. S-a efectuat un studiu de sinteză a cadrului de politici de la nivel global și naţional, însoţit de evaluarea bunelor practici internaţionale, privind experienţa de supraveghere funcţională a factorilor de risc, testată în timp. Rezultate. Au fost identificate reperele conceptuale privind abordarea actuală în lume în vederea supravegherii factorilor de risc pentru bolile netransmisibile: (1) cooperarea internaţională; (2) asigurarea conformităţii capacităţii naţionale prin determinarea priorităţilor locale în acord cu principiul de cost-eficienţă maxim posibilă; (3) colaborare intersectorială și multisectorială, în special, la nivelul sistemului de sănătate, centrat pe asistenţa medicală primară, ca sector de primul contact cu populaţia. În paralel, rezultatele studiului au evidenţiat progresele Republicii Moldova, în vederea fortificării capacităţii naţionale privind răspunsul pentru bolile netransmisibile, elaborării strategiilor naţionale în coerenţă cu cele globale, asigurării consolidării cooperării intersectoriale și multisectoriale, optimizării resurselor instituţionale și umane în sistemul de sănătate sub aspect al prevenţiei și controlului bolilor netransmisibile. Concluzii. În Republica Moldova există premize pentru dezvoltarea funcţionalităţii sistemului de supraveghere a factorilor de risc, determinate de progresele realizate, alături de rezerve de perspectivă, privind continua îmbunătăţire prin ajustarea bunelor practici internaţionale.

Introduction. According to World Health Organization (WHO) strategies, premature deaths due to noncommunicable diseases could be reduced substantially by reducing modifiable risk factors. WHO declared the continuously development of the surveillance system’s functionality as one of the key conditions in reaching the global strategic target (no. 1) on 25% relative reduction of premature mortality due to noncommunicable diseases by 2025 (“25×25”). In the Republic of Moldova, surveillance and monitoring of modifiable risk factors is not systematic nor integrated, being neither part of the Integrated Medical Information System within the state information resources. In this context, the study had as a general objective: to highlight the existing prerequisites for the development of the functional surveillance system for cardiovascular disease and other noncommunicable disease risk factors in the Republic of Moldova. Material and methods. A review study of the global and national policy framework was performed, accompanied by the evaluation of good international practice on risk factors surveillance functionality, proven over time. Results. Conceptual milestones on current global approaches to the surveillance of noncommunicable disease risk factors have been identified: (1) international cooperation; (2) ensuring national capacity compliance by determining local priorities in accordance with the principle of maximum possible cost-effectiveness; (3) cross-sectoral and multisectoral collaboration, particularly at the level of health system, focused on primary health care, as the sector of first contact with the population. In parallel, the study results highlighted the progress of the Republic of Moldova in strengthening national capacities to respond to noncommunicable disease challenges, to develop national strategies coherent with global ones, to ensure consolidation of cross-sectoral and multisectoral cooperation, to optimise institutional and human resources within the health system in order to prevent and control noncommunicable diseases.

Conclusions. There are prerequisites in the Republic of Moldova to develop the functional risk factor surveillance system, determined by the accomplished progress along with some perspective limitations regarding continuous improvement through good international practice adjustment.