ÎMBĂTRÂNIREA PIELII DINCOLO DE RIDURI: PERSPECTIVA HISTOLOGICĂ A FRAGILITĂŢII TISULARE

Abstract

Introducere. Dincolo de manifestările clinice vizibile, precum ridurile cutanate, îmbătrânirea pielii determină fra-gilizarea profundă a arhitecturii tisulare, reflectată prin modificarea adeziunii celulare epidermice şi deteriorarea joncţiunii dermo-epidermice, cu impact asupra integrităţii structurale. Scop. Studierea datelor curente privind modificările histologice ale joncţiunilor intercelulare şi dermo-epidermale în funcţie de vârstă; evaluarea impactului microbiomului asupra fragilităţii tisulare. Material şi metode. Lucrarea reprezintă un review narativ bazat pe analiza articolelor ştiinţifice publicate între 2003 şi 2024, selectate din baze de date precum PubMed, ScienceDirect, Research Gate, Medline şi SpringerLink. Au fost incluse studii experimentale, clinice şi recenzii axate pe modificările histologice cutanate legate de vârstă. Rezultate. Înaintarea în vârstă este asociată cu alterarea semnificativă a joncţiunilor intercelulare epidermice, în special a desmozomilor şi a joncţiunilor strânse, ceea ce determină pierderea coeziunii celulare, deshidratarea pielii şi creşterea permeabilităţii cutanate. Joncţiunea dermo-epidermică suferă modificări structurale prin subţierea membranei bazale şi aplatizarea papilelor dermice, afectând rezistenţa mecanică a pielii. Totodată, dezechilibrul microbiomului, cu reducerea speciilor Cutibacterium şi Lactobacillus, contribuie la fragilitatea barierei cutanate, inflamaţie persistentă şi reducerea capacităţii regenerative a pielii. Concluzii. Înţelegerea modificărilor histologice ale joncţiunilor intercelulare şi dermo-epi-dermale este crucială pentru explicarea fragilităţii pielii la vârstnici. Dezechilibrul microbiomului amplifică inflamaţia şi scade regenerarea, oferind noi perspective valoroase pentru prevenţie şi terapii inovatoare.

Introduction. Beyond visible clinical signs such as wrinkles, skin aging leads to a profound weakening and fragility of tissue architecture, clearly reflected in altered epidermal cell adhesion and progressive degradation of the der-mo-epidermal junction, impacting overall structural integrity. Objective. To provide a synthesis of current data on histological changes in intercellular and dermo-epidermal junctions with age and to assess the impact of the micro-biome on tissue fragility. Material and methods. This narrative review is based on the analysis of scientific articles published between 2003 and 2024, retrieved from major databases including PubMed, ScienceDirect, ResearchGate, Medline, and SpringerLink. The review includes experimental, clinical, and review studies focused on age-related histological changes in the skin. Results. Aging is associated with significant alterations in epidermal intercellular junctions, particularly desmosomes and tight junctions, leading to a progressive loss of cell cohesion, skin dehydration, and increased permeability. The dermo-epidermal junction undergoes structural alterations, including basement membrane thinning and flattening of dermal papillae, which impair the skin’s mechanical resilience. Additionally, microbial dysbiosis - characterized by a reduction in beneficial Cuti-bacterium and Lactobacillus species - contributes to skin barrier fragility, chronic low-grade inflammation, and diminished regenerative potential. Conclusion. Understanding the histological changes of intercellular and dermo-epi-dermal junctions is essential to explain skin fragility in the elderly. Microbiome imbalance exacerbates inflammation and impairs regeneration, providing valuable insights for prevention and the development of innovative therapies.