Introducere. Utilizarea antisecretoarelor este frecvent întâlnită în practica pediatrică, în special în tratamentul diverselor afecţiuni gastrointestinale. Alegerea raţională a acestor medicamente este esenţială pentru asigurarea unei intervenţii terapeutice eficiente, sigure şi adaptate fiecărui caz clinic. Scop. Evaluarea utilizării antisecretoarelor la copiii spitalizaţi cu patologii gastrointestinale, în vederea identificării pattern-urilor de prescriere şi a corelaţiei cu diagnosticul clinic. Material si metode. Studiul retrospectiv a inclus analiza a 100 de fişe medicale ale pacienţilor pediatrici internaţi în cadrul SCMC „Valentin Ignatenco”, care au primit antisecretoare pe durata spitalizării. Au fost examinate datele antropometrice, tipul de medicament administrat, doza, durata tratamentului şi justificarea conform diagnosticului clinic. Rezultate. Vârsta pacienţilor incluşi în studiu a variat între 2 şi 17 ani. Cele mai frecvent utilizate medicamente au fost inhibitori ai pompei de protoni: omeprazol (54% cazuri). Din grupul H2-histaminoblocan-telor, famotidina a fost utilizată în monoterapie în 40% cazuri şi în combinaţie cu omeprazol în 6% cazuri. Regimul de dozare a fost ajustat în funcţie de patologia pacientului, vârsta şi greutatea corporală. Durata medie a administrării a fost 7 zile. Principalele indicaţii terapeutice au inclus: gas-troduodenită, ulcer gastric sau duodenal şi boala de reflux gastroesofagian, cu raportare frecventă a ameliorării simptomatologiei. Concluzii. Utilizarea antisecretoarelor în pediatrie, asociată în principal cu afecţiuni digestive, este bine tolerată. Alegerea medicamentului depinde de severitatea simptomelor şi diagnostic, dar necesită atenţie privind justificarea, durata tratamentului şi evitarea utilizării empirice nejustificate.
Introduction. The use of antisecretory medication is widespread in the pediatric population, particularly in the treatment of various gastrointestinal disorders. The rational choice of these drugs is essential to provide an effective, safe and individualized therapeutic intervention in each clinical case. Objective. Evaluation of antisecretory agent use in hospitalized children with gastrointestinal pathologies, aiming to identify prescribing patterns and their correlation with clinical diagnosis. Material and methods. This retrospective study included the analysis of 100 medical records of pediatric patients hospitalized at Valentin Ignatenco Municipal Clinical Children Hospital who received antise-cretory agents during their hospital stay. Anthropometric data, type of medication administered, dosage, treatment duration, and justification based on clinical diagnosis were examined. Results. The age of the patients included in the study ranged from 2 to 17 years. The most frequently used medications were proton pump inhibitors, with omeprazole administered in 54% of cases. Among the H2-histamine receptor antagonists, famotidine was used as monotherapy in 40% of cases and in combination with omeprazole in 6% of cases. The dosing regimen was adjusted according to the patient's pathology, age, and body weight. The average duration of treatment was 7 days. The main therapeutic indications included gastroduodenitis, gastric or duodenal ulcer, and gastroesophageal reflux disease, with frequent reports of symptom improvement. Conclusion. The use of antisecretors in pediatrics, mainly associated with digestive disorders, is well tolerated. The choice of medication depends on symptom severity and diagnosis but requires careful consideration regarding the justification, treatment duration, and avoidance of unjustified empirical use.
