Introducere. Strategiile de implementare a medicinei personalizate presupun instruirea medicilor în domeniu. Având un potenţial atractiv pentru medicina primară, este necesar de a evalua cunoştinţele, necesităţile educaţionale şi disponibilitatea medicilor de familie de a integra medicina personalizată în practică. Scop. Evaluarea cunoştinţelor medicilor de familie privind medicina personalizată pentru a identifica necesităţile lor educaţionale în domeniu, precum şi premisele pentru implementare. Material şi metode. La prima etapă a fost elaborat, pilotat şi validat chestionarul pentru explorarea opiniei medicilor de familie privind medicina personalizată. Identificarea medicilor de familie pentru participare la studiu s-a realizat prin eşantionare proporţională stratificată cu selectare aleatorie din fiecare strat. Chestionarul a fost auto-administrat. Rezultate. Dintre cei 319 respondenţi, 70,5 % au declarat că au auzit de medicina personalizată, iar medicii de familie o definesc în principal ca tratament adaptat caracteristicilor individuale (77,7 %), utilizarea datelor genetice în diagnostic şi planificarea tratamentului (66,8 %) şi iniţierea precoce a măsurilor preventive (62,4 %). Aplicaţii recunoscute: realizarea prevenţiei (84%), personalizarea tratamentului (58%), elaborarea de noi medicamente (40%). Cele mai frecvent menţionate componente ale medicinei personalizate au fost: caracteristicile individuale (82,4%), genetică şi multi-omics (76,5%) şi interacţiunea genelor cu mediul (73,7%). Concluzii. Medicii de familie au o înţelegere diferită a medicinei personalizate. Potenţialul preventiv al acesteia e cunoscut, deşi există lacune cu privire la aplicaţiile clinice şi farmaceutice. Educaţia în domeniu poate ajuta medicii de familie să valorifice pe deplin potenţialul medicinei personalizate.
Introduction. Strategies for implementing personalized medicine involve training physicians in the field. Given its attractive potential for primary care, it is necessary to assess the knowledge, educational needs, and willingness of family physicians to integrate personalized medicine into clinical practice. Objective. The aim of this paper was to assess family physicians’ knowledge regarding personalized medicine to identify their educational needs, also prerequisites to its implementation. Material and methods. In the first stage, a questionnaire was developed, piloted and validated to explore the opinion of family physicians on personalized medicine. Family physicians were identified to participate in the study through stratified proportional sampling with random selection from each stratum. The questionnaire was self-administered. Results. Of the 319 respondents, 70.5% said they had heard of personalized medicine, and family doctors defined it mainly as treatment based on the patient’s individual characteristics (77.7%), the use of genetic data in diagnosis and treatment planning (66.8%), the use of genetic data for early initiation of preventive measures (62.4%). Recognized applications: achieving prevention (84%), personalizing treatment (58%), developing new drugs (40%). The most frequently mentioned components of personalized medicine were individual characteristics (82.4%), genetics and multi-omics (76.5%), and gene-environment interaction (73.7%). Conclusion. Family physicians have a high level of awareness of personalized medicine. The preventive potential is known, although there are gaps regarding its clinical and pharmaceutical applications. Education in the field can help family doctors fully leverage the potential of personalized medicine.
