Introducere. Infecţiile virale reprezintă cauze frecvente ale miocarditei şi pericarditei la nivel global. Studiile epidemi-ologice efectuate după pandemia de COVID-19 au demonstrat o creştere de cel puţin 15 ori a incidenţei miocarditei şi pericarditei în rândul populaţiei comparativ cu perioada pre-pandemică. Scop. Prezentarea unui caz clinic de mio-pericardită acută la o pacientă de 18 ani, probabil post-COVID-19, complicată cu aritmie ventriculară malignă, gestionat conform celor mai recente recomandări. Material şi metode. Datele au fost colectate retrospectiv din fişa medicală a unei paciente de 18 ani, transferată din spital raional din cauza instabilităţii hemodinamice cauzate de tahicardie ventriculară. Pe parcursul spitalizării au fost efectuate ECG, analize de laborator, ecocardiografie, IRM cardiac, test de efort, Holter-ECG şi studiu electrofiziologic. Rezultate. Pacienta s-a prezentat cu palpitaţii, fatigabilitate şi episoade recurente de sincopă. La examenul obiectiv se determină zgomote cardiace ritmice, frecături pericardice şi raluri pulmonare. Markerii de afectare miocardică au fost crescuţi (troponină T 3,88 ng/mL, CK-MB 35 U/L, NT-proBNP 732 ng/mL). IRM cardiac a evidenţiat leziuni non-ischemice şi inflamaţie pericardică. Tratamentul iniţial cu Verapamil, Lidocaină şi Heparină intravenoasă a condus la stabilizarea pacientei şi reducerea valorilor markerilor. Ulterior, s-a instituit tratament de lungă durată cu Bisoprolol şi Spi-ronolactonă. Pacienta a fost externată în stare ameliorată. Concluzii. Diagnosticul precoce şi tratamentul conform ghidurilor în vigoare sunt esenţiale în abordarea mioperi-carditei acute complicată cu aritmii ventriculare şi şoc car-diogen la pacienţii tineri. Terapia medicamentoasă adecvată asigură stabilizarea şi recuperarea clinică a pacientului.
Introduction. Viral infections are common causes of myocarditis and pericarditis worldwide. Epidemiological studies conducted after the COVID-19 pandemic have demonstrated at least a 15-fold increase in the incidence of myocarditis and pericarditis in the general population compared to the pre-pandemic period. Objective. Presentation of the clinical case of an 18-year-old female with acute post-COVID-19 myopericarditis complicated by malignant ventricular arrhythmia, managed according to latest clinical guidelines. Material and methods. Data was retrospectively collected from the records of an 18-year-old female, transferred from a district hospital due to hemodynamic instability from ventricular tachycardia. During hospitalization, the patient underwent ECG, laboratory testing, echocardiography, cardiac MRI, exercise stress testing, Holter-ECG, and an electrophys-iological study. Results. The patient presented with palpitations, fatigue, and recurrent episodes of syncope. During physical examination regular heart sounds, pericardial friction rubs, and pulmonary crackles were revealed. Myocardial injury markers were elevated (troponin T 3.88 ng/ mL, CK-MB 35 U/L, NT-proBNP 732 ng/mL). Cardiac MRI showed non-ischemic lesions and pericardial inflammation. Initial treatment with Verapamil, Lidocaine, and intravenous Heparin led to clinical stabilization of the patient and reduced marker levels. Long-term therapy with Bisoprolol and Spironolactone was subsequently initiated. The patient was discharged in improved condition. Conclusion. Early diagnosis and treatment according to current guidelines are essential in managing acute myopericarditis complicated by ventricular arrhythmias and cardiogenic shock in young patients. Appropriate pharmacological therapy ensures patient stabilization and clinical recovery.
