Introducere. Ascita constituie o complicaţie frecventă a cirozei hepatice ce reflectă decompensarea bolii. Prezenţa ascitei este un indice de prognostic negativ, fiind asociată cu risc de peritonită bacteriană spontană, sindrom hepatorenal şi mortalitate înaltă, necesitând diagnostic precoce şi tratament personalizat. Scop. Evaluarea aspectelor clinice, paraclinice şi prognostice ale sindromului ascitic în ciroza hepatică, pentru diagnostic precoce, management eficient şi estimarea evoluţiei bolii la pacienţi. Material şi metode. În cadrul studiului au fost incluşi 70 de pacienţi cu ciroză hepatică şi ascită de severitate variabilă, spitalizaţi în cadrul SCR „Timofei Moşneaga”, secţia Hepatologie, în perioada martie-iunie 2025. Au fost colectate şi analizate datele pacienţilor: 39 de bărbaţi (55,71%) şi 31 de femei (44,29%), cu vârsta medie de 58,5 ± 10,81 ani. Rezultate. La femei, etiologia predominantă a cirozei a fost virală sau mixtă, iar la bărbaţi - toxico-metabolică sau mixtă. Pacienţii au fost diagnosticaţi cu diferite grade de ascită: gradul I - 10 pa-cienţi(14,28%), gradul II - 18 pacienţi(25,71%) şi gradul III - 41 de pacienţi(58,57%). Dintre cei 41 de pacienţi cu ascită de gradul III: ascită refractară - la 31 de pacienţi(75,60%), necesitând efectuarea repetată a laparocentezei evacuatorii; sindrom hepatorenal - la 21 de pacienţi(30,0%); peritonită bacteriană spontană - la 7 pacienţi(10,0%). Toţi pacienţii au fost diagnosticaţi cu encefalopatie hepatică şi varice esofagiene de diferite grade. Concluzii. Ascita severă a fost cea mai frecventă formă refractară, asociată cu complicaţii majore, necesitând un management intensiv şi personalizat. Prognosticul rămâne rezervat, fiind influenţat de severitatea complicaţiilor, răspunsul terapeutic şi evoluţia progresivă a bolii.
Introduction. Ascites is a common complication of liver cirrhosis that reflects decompensation of the disease. Ascites has negative prognosis as it is associated with an increased risk of spontaneous bacterial peritonitis, hepatorenal syndrome and high mortality and requires early diagnosis and individualized treatment. Objective. Evaluation of the clinical, paraclinical, and prognostic aspects of ascitic syndrome in liver cirrhosis, for early diagnosis, effective management, and estimation of disease progression in patients. Material and methods. The study included 70 patients with liver cirrhosis and ascites of varying severity, hospitalized in the Hepatology Department of the Timofei Mosneaga Republican Clinical Hospital between March and June 2025. Data from the patients were collected and analyzed: 39 men (55.71%) and 31 women (44.29%), with a mean age of 58.5 ± 10.81 years. Results. In women, the predominant etiology of cirrhosis was viral or mixed, while in men it was toxic-metabolic or mixed. Patients were diagnosed with different grades of ascites: grade I - 10 patients (14.28%), grade II - 18 patients (25.71%), and grade III - 41 patients (58.57%). Among the 41 patients with grade III ascites: refractory ascites was present in 31 patients (75.60%), requiring repeated therapeutic paracentesis; hepatorenal syndrome was observed in 21 patients (30.0%); and spontaneous bacterial peritonitis in 7 patients (10.0%). All patients were diagnosed with hepatic encephalopathy and esophageal varices of varying degrees. Conclusion. Severe ascites was the most frequent refractory form, associated with major complications, requiring intensive and personalized management. The prognosis remains guarded, being influenced by the severity of complications, therapeutic response, and progressive disease course.
