Introducere. Pandemia de COVID-19 a fost percepută drept o criză sanitară globală majoră, care a afectat grav sistemele de sănătate, economiile mondiale şi coeziunea socială, fiind considerată una dintre cele mai semnificative şi complexe provocări întâmpinate de umanitate de la al Doilea Război Mondial încoace. Scop. Analizarea detaliată a manifestărilor cardiovasculare la pacienţii infectaţi cu SARS-CoV-2 pentru a determina frecvenţa, tipologia şi severitatea acestora în context clinic relevant. Material şi metode. Studiul a fost realizat printr-o analiză retrospectivă a datelor din fişele de observaţie clinică ale pacienţilor spitalizaţi pentru infecţia cu COVID-19 în perioada ianuarie-mai 2021. Grupul de studiu a fost format din 87 de pacienţi: 26 bărbaţi (29,9%) şi 61 femei (70,1%). Vârsta medie a pacienţilor a fost de 61,92 ± 4,5 ani. Rezultate. Hipertensiunea arterială (77,0%), diabetul zaharat (29,8%) şi obezitatea (42,5%) s-au dovedit a fi factori de risc majori, favorizând atât formele severe ale bolii (72,4%), cât şi apariţia complicaţiilor cardiovasculare (64,3%). Manifestările cardiovasculare documentate au fost miocardita (8,9%), sindromul coronarian acut (13,8%), aritmiile (22,9%), insuficienţa cardiacă (37,9%), tromboembolismul venos şi evenimentele trom-botice arteriale (18,4%). Tahicardia sinusală, fibrilaţia atri-ală, extrasistolele ventriculare şi modificările proceselor de repolarizare au fost cele mai frecvente manifestări electro-cardiografice. Concluzii. Rezultatele studiului au evidenţiat că modificările cardiovasculare induse de infecţia cu virusul SARS-CoV-2, sunt complexe şi potenţial semnificative în agravarea stării clinice a pacienţilor, impunând o abordare multidisciplinară riguroasă pentru managementul acestora.
Introduction. The COVID-19 pandemic has been widely perceived as a major global health crisis that has severely affected various public health systems, world economies, and social cohesion. It has been considered one of the most significant and complex challenges faced by humanity since the Second World War. Objective. A detailed analysis of the frequency, typology and severity of cardiovascular manifestations in patients infected with the SARS-CoV-2 virus, in the relevant clinical context. Material and methods. The study involved a retrospective analysis of data from the clinical observation charts of patients hospitalised with a confirmed diagnosis of SARS-CoV-2 infection between January and May 2021. The study group consisted of 87 patients: 26 males (29.9%) and 61 females (70.1%). The mean age of patients was 61.92 ± 4.5 years. Results. The study identified hypertension (77.0%), diabetes (29.8%) and obesity (42.5%) as the major risk factors. These factors were found to be associated with both severe forms of the disease (72.4%) and the development of cardiovascular complications (64.3%). The cardiovascular manifestations documented included myocarditis (8.9%), acute coronary syndrome (13.8%), arrhythmias (22.9%), heart failure (37.9%), venous thromboembolism and arterial thrombotic events (18.4%). The most prevalent electrocardiographic manifestations included sinus tachycardia, atrial fibrillation, ventricular extrasystole, and alterations in repolarization processes. Conclusion. The results of the study clearly demonstrated that the cardiovascular changes induced by SARS-CoV-2 infection are complex, and potentially significant in worsening the clinical condition of patients, requiring a rigorous multidisciplinary approach for their management.
