Introducere. Afectarea valvulară cardiacă, în special stenoza şi regurgitarea valvulară severă, rămâne o cauză importantă de morbiditate şi mortalitate cardiovasculară. În ultimii ani, progresele în chirurgia cardiacă şi tehnicile min-im-invazive au extins opţiunile de tratament, oferind soluţii mai sigure şi eficiente. Scop. Evaluarea principalelor tipuri de intervenţii valvulare chirurgia convenţională implantarea valvulară transcateter, şi procedurile reconstructive asupra calităţii vieţii pacienţilor post-operatoriu. Material şi metode. Au fost analizate 18 meta-analize şi 12 studii publicate între 2015-2024, incluzând peste 45.000 de pacienţi cu afecţiuni valvulare aortice, mitrale şi pulmonare. Calitatea vieţii a fost evaluată prin scoruri standardizate precum SF-36, KCCQ şi 6-minute walk test, simultan indicatori clinici (mortalitate, complicaţii, reintervenţii). Rezultate. TAVR (înlocuirea valvei aortice transcateter) a fost asociată cu o îmbunătăţire marcată a calităţii vieţii în primele 6-12 luni, mai ales la pacienţii vârstnici, datorită recuperării rapide şi reducerii simptomelor (creştere KCCQ +20-25 puncte). SAVR a oferit beneficii similare pe termen lung, dar cu o recuperare postoperatorie mai lentă. Repararea valvei mitrale a păstrat mai bine funcţia cardiacă şi calitatea vieţii, în special în regurgitarea degenerativă. TPVR, indicată în defecte congenitale, a avut impact pozitiv durabil. În toate cazurile, lipsa complicaţiilor şi funcţia ventriculară stabilă au fost esenţiale. Concluzii. Intervenţiile valvulare cardiace, fie clasice, fie minim-invazive transcateter, contribuie semnificativ la îmbunătăţirea calităţii vieţii pacienţilor, atât funcţional, cât şi psihosocial. Alegerea metodei optime se face individual, în funcţie de riscul operator, leziune şi preferinţele pacientului.
Introduction. Cardiac valvular disease, especially severe stenosis and valvular regurgitation, remains an important cause of cardiovascular morbidity and mortality. In recent years, advances in cardiac surgery and minimally invasive techniques have expanded treatment options, providing safer and more effective solutions. Objective. Evaluation of the main types of valve interventions - conventional surgery, transcatheter valve implantation, and reconstructive procedures - on the quality of life of post-operative patients. Material and methods. We analyzed 18 meta-analyses and 12 studies published between 2015-2024, including over 45,000 patients with aortic, mitral and pulmonary valve diseases. Quality of life was assessed using standardized scores such as SF-36, KCCQ and 6-minute walk test, simultaneously with clinical indicators (mortality, complications, reoperations). Results. TAVR (transcatheter aortic valve replacement) was associated with a marked improvement in quality of life and objective well-being in the first 6-12 months, especially in elderly patients, due to rapid recovery and reduction of symptoms (KCCQ increase +20-25 points). SAVR offered similar long-term benefits, but with slower postoperative recovery. Mitral valve repair better preserved cardiac function and quality of life, especially in degenerative regurgitation. TPVR, indicated in congenital defects, had a lasting positive impact. In all cases, the absence of complications and stable ventricular function were essential. Conclusion. Cardiac valve interventions, whether classical or minimally invasive transcatheter, contribute significantly to improving the quality of life of patients, both functionally and psychosocially. The choice of the optimal method depending on the surgical risk, lesion and patient preferences.
