EVALUAREA RISCULUI CARDIOVASCULAR LA PACIENŢII VÂRSTNICI

Abstract

Introducere. Odată cu creşterea speranţei de viaţă, bolile cardiovasculare rămân o problemă majoră de sănătate la vârstnici. Vârsta, obezitatea, diabetul, fragilitatea, polifarma-cia şi sexul complică evaluarea riscului. Instrumentele standard sunt insuficiente, iar prevenţia trebuie personalizată (PubMed, JAHA). Scop. Realizarea unei analize a literaturii de specialitate privind legătura dintre riscul cardiovascular la pacienţii vârstnici şi importanţa evaluării individualizate şi a strategiilor de prevenţie. Material şi metode. Studiul se bazează pe o analiză narativă a literaturii de specialitate, inclusiv articole evaluate de colegi şi ghiduri clinice publicate în ultimii 10 ani. Bazele de date precum PubMed au fost căutate folosind termenii „risc cardiovascular”, „vârstnici”, „evaluare”, iar studiile au fost selectate în funcţie de factorii de risc, sex şi prevenţie. Rezultate. Conform celor mai recente articole, riscul de boli cardiovasculare creşte odată cu fragilitatea, diabetul, obezitatea şi polifarmacia. Ghidurile ESC recomandă utilizarea SCORE2-OP pentru estimarea riscului de boli cardiovasculare legate de vârstă. De asemenea, datele ştiinţifice subliniază necesitatea evaluării factorilor nespecifici, cum ar fi boala renală cronică, hiperuricemia sau afectarea cognitivă. Starea funcţională şi interacţiunile medicamentoase trebuie integrate în estimarea riscului pentru a ghida tratamentul. Terapiile preventive sunt importante pentru a reduce povara bolii şi a creşte capacitatea funcţională. Concluzii. Deşi fragilitatea şi îmbătrânirea sunt factori de risc independenţi pentru bolile cardiovasculare, este necesară o evaluare holistică pentru îngrijire personalizată. Aplicarea scorurilor clasice şi moderne, alături de schimbări stil de viaţă, poate îmbunătăţi prognosticul.

Introduction. Cardiovascular disease is the greatest cause of morbidity and mortality in elderly patients. Increasing age accompanies a higher burden of risk factors, frequently complicated by diabetes and obesity. Frailty, a syndrome of decreased reserve in elderly patients, independently compromises cardiac outcomes. Objective. To do a literature analysis regarding the association of frailty and cardiovascular risk in older patients, and to evaluate the importance of risk tools and prevention strategies. Material and methods. This study is based on a narrative literature review of peer-reviewed articles and clinical guidelines published in the past decade. Databases such as PubMed and JAHA, EAPC were searched using terms like “cardiovascular risk,” “elderly,” and “assessment.” Studies were selected for their relevance to risk factors, gender, and prevention strategies. Results. According to latest articles, CVD risk rises with frailty, diabetes, obesity and polypharmacy. The European Society of Cardiology guidelines recommend using SCORE2-OP for risk estimation to age-related CVD. Also, the scientific data underline the necessity to assess unspecific factors like chronic kidney disease, hyperuricemia, or cognitive impairment. Decrease of hormone levels among older women shifts disease expression but shows minimal advantage for treatment with hormones. Functional status, drug interactions, and patient values are required to be integrated into risk estimation to guide treatment and avoid overtreatment. Conclusion. Although frailty and aging are independent risk factors for CVD, a holistic cardiovascular assessment is needed for personalized care. The use of both traditional and innovative risk scores, combined with structured lifestyle changes, may improve outcomes and maintain autonomy.