Introducere. Menţinerea unei oxigenări adecvate este esenţială în orice patologie care ameninţă viaţa, deoarece hipoxia tisulară, globală sau regională, contribuie la dis-funcţia multiplă de organe. Coerenţa hemodinamică reflectă eficienţa resuscitării prin corelarea dintre macro- şi micro-circulaţie şi oxigenarea tisulară. Scop. Evidenţierea utilităţii parametrilor acido-bazici şi gazoşi ca markeri predictivi cu rol esenţial în evaluarea severităţii şi în orientarea deciziilor terapeutice la pacienţii critici. Material şi metode. Lucrarea reprezintă o analiză narativă privind importanţa parametrilor acido-bazici şi ai compoziţiei gazoase în orientarea tratamentului hemodinamic la pacientul critic, prin evaluarea unor indicatori precum saturaţia venoasă mixtă şi centrală, conţinutul total de oxigen, gradientul veno-ar-terial de dioxid de carbon şi lactatul seric. Concluzii. Parametrii acido-bazici şi gazoşi reprezintă o oportunitate utilă în ghidarea deciziilor terapeutice şi oferă o perspectivă indirectă asupra perfuziei şi oxigenării tisulare. Aceşti indicatori devin instrumente esenţiale în personalizarea resuscitării şi ghidarea managementului pacienţilor critici. Rezultate. Analiza literaturii de specialitate evidenţiază rolul esenţial al unor parametri acido-bazici şi gazoşi în aprecierea precoce a perfuziei tisulare şi în orientarea terapiei hemodi-namice la pacienţii critici. Saturaţia sângelui venos central, gradientul veno-arterial de dioxid de carbon, lactatul seric şi fracţia de extracţie a oxigenului au valoare predictivă în detectarea dezechilibrelor circulatorii şi a hipoxiei tisulare. Monitorizarea integrată a acestora oferă informaţii suplimentare faţă de parametrii tradiţionali, contribuind la o apreciere mai exactă a coerenţei hemodinamice şi la optimizarea conduitei terapeutice individualizate.
Introduction. Maintaining optimal tissue oxygenation is essential in life-threatening conditions, since hypoxia-glob-ally or segmentally-advances multiorgan failure. Hemodynamic coherence reflects the efficacy of resuscitation through correlation between macro- and microvascular perfusion with tissue oxygenation. Objective. To emphasize the functionality of acid-base and gasometric parameters as predictive biomarkers for severity assessment and therapeutic guidance in critically ill patients. Material and methods. This review underscores the significance of acid-base balance and gasometric parameters in directing hemodynamic treatment in critically ill individuals. It evaluates indices such as venous oxygen saturation, total oxygen content, differences in carbon dioxide levels between venous and arterial blood, and serum lactate as prognostic markers. Results. The synthesized data emphasize the critical importance of acid-base balance and gasometric indices in the prompt recognition of tissue ischemia and in the optimization of hemodynamic management for critically ill patients. Key markers such as central venous oxygen saturation, carbon dioxide difference between venous and arterial blood, serum lactate levels, and oxygen extraction fraction possess predictive capacity for circulatory failure and tissue hypoxia. An integrated monitoring approach enriches the clinical picture, enabling more accurate assessment of hemodynamic coherence and individualized treatment protocols. Conclusion. Parameters depicting acid-base status and gas exchange play a fundamental role in informing treatment strategies, serving as indirect markers of tissue perfusion and oxygenation. Their utilization is essential in personalizing resuscitation and ensuring precise management of critically ill patients.
