Introducere. Rinosinuzita reprezintă una dintre cele mai frecvente afecţiuni ale copilăriei, cu impact semnificativ asupra calităţii vieţii şi stării generale de sănătate. În absenţa unui diagnostic şi tratament adecvat, aceasta poate duce la complicaţii locale sau sistemice, necesitând intervenţie medicală promptă. Scop. Analiza semnificaţiei tehnicilor moderne de investigare imagistică şi funcţională în determinarea diagnosticului la pacienţii pediatrici cu afecţiuni inflamatorii rinosinuzale. Material şi metode. Studiul a fost realizat pe baza analizei retrospective a fişelor medicale ale pacienţilor internaţi în Secţia ORL a Institutul Mamei şi Copilului în perioada ianuarie 2023 - mai 2025. Au fost selectate cazurile de copii cu vârsta între 0-18 ani, diagnosticaţi cu rinosinuzită acută sau cronică, conform Protocolului Clinic European EPOS 2020. Rezultate. Acest studiu a inclus 163 de pacienţi diagnosticaţi cu rinosinuzită. Din totalul pacienţilor analizaţi, 61,35% au fost de sex masculin, iar 38,65% de sex feminin. Majoritatea pacienţilor provin din mediul urban (53,99%), urmaţi de cei din mediul rural (45,40%). Dintre pacienţii incluşi în studiu, 85,28% au fost diagnosticaţi cu rinosinuzită acută, iar 14,72% cu rinosinuz-ită cronică. In 66,87% cazuri rinosinuzitele au apărut în sezonul rece, iar în 33,13% in cel cald. Diagnosticul s-a bazat pe examinarea statusului ORL, radiografia convenţională sinusurilor paranazale, tomografia computerizată, endosco-pia nazală şi rinometria acustică. Concluzii. Rinosinuzita rămâne în continuare o patologie frecventă în rândul pacienţilor pediatrici. În practica actuală, diagnosticarea bazată pe metode clinice şi paraclinice simple s-a dovedit a fi eficientă, permiţând identificarea adecvată a afecţiunilor acute şi cronice rinosinuzale.
Introduction. Rhinosinusitis is one of the most frequent inflammatory diseases in childhood, significantly affecting the quality of life and general health status. Without timely and accurate diagnosis and proper treatment, it may cause local or systemic complications requiring urgent medical attention. Objective. Analysis of the significance of modern imaging and functional investigation techniques in determining the diagnosis in pediatric patients with rhinosinusal inflammatory diseases. Material and methods. The study was based on a retrospective analysis of the medical records of patients admitted to the ENT Department of the Mother and Child Institute during the period from January 2023 to May 2025. Cases of children aged 0-18 years diagnosed with acute or chronic rhinosinusitis were selected, according to the European Clinical Protocol EPOS 2020. Results. This study involved 163 patients diagnosed with rhinosinusitis. Of the total patients analyzed, 61.35% were male and 38.65% female. The majority of patients originated from urban areas (53.99%), followed by those from rural regions (45.40%). Among the included patients, 85.28% were diagnosed with acute rhinosinusitis, and 14.72% with chronic rhinosinusitis. In 66.87% of cases, rhinosinusitis developed during the cold season, and in 33.13% during the warm season. Diagnosis was established based on ENT examination, conventional radiography of the paranasal sinuses, computed tomography, nasal endoscopy, and acoustic rhinometry. Conclusion. Rhinosinusitis remains a common pathology among pediatric patients. In modern clinical practice, diagnosis relying on straightforward clinical and paraclinical methods has proven to be highly effective, enabling accurate identification of both acute and chronic rhinosinusal conditions.
